Viitorul proiectului comun pentru un avion de luptă european este pus sub semnul întrebării, după ce președintele francez Emmanuel Macron a apărat joi viziunea unui model unic, în ciuda deschiderii manifestate de Germania și de gigantul Airbus pentru o soluție cu două aeronave distincte, relatează Euronews.
Proiectul, denumit Future Combat Air System (FCAS), a fost inițiat în 2017 de Franța, Germania și Spania cu scopul de a dezvolta un înlocuitor pentru avioanele Rafale (Franța) și Eurofighter (Germania și Spania) până în 2040. Potrivit Euronews, programul este considerat emblematic pentru eforturile Europei de a-și consolida apărarea, dar a fost blocat de neînțelegeri între companiile implicate.
Viziunea lui Macron: Un singur standard european
Aflat într-o vizită în India, Emmanuel Macron a subliniat necesitatea standardizării în industria europeană de apărare. „Noi, europenii, dacă înțelegem direcția în care ne duce istoria, avem interesul de a standardiza, de a simplifica și, prin urmare, de a avea un model comun”, a declarat președintele francez reporterilor.
Acesta a insistat asupra eficienței financiare și strategice a unui singur model. „Cred că trebuie să ne dublăm eforturile, dar încerc, de asemenea, să privesc strategia țărilor noastre, a Europei noastre, și utilizarea corectă a banilor contribuabililor noștri. Este construirea mai multor avioane cea mai bună utilizare a banilor? Trebuie să avem un standard european”, a adăugat Macron.
Liderul de la Elysee a argumentat că evoluțiile geopolitice globale, citând programele militare ale Chinei și Indiei, impun o producție europeană mai consolidată. „Vorbim despre o generație de avioane care va ajunge după 2040-2050. Credem că lumea va fi mai simplă, mai puțin competitivă? Nu”, a spus el.
Germania și Airbus deschid ușa unei alternative
În contrast cu poziția fermă a Franței, partenerul german pare să ia în calcul o altă cale. Friedrich Merz, cu care Macron a avut discuții ample pe acest subiect, a sugerat miercuri că Berlinul ar putea chiar să abandoneze proiectul, invocând nevoi militare diferite.
„Francezii au nevoie, în următoarea generație de avioane de luptă, de un aparat capabil să transporte arme nucleare și să opereze de pe un portavion. Nu de asta avem noi nevoie în prezent în armata germană”, a declarat Merz în podcastul Machtwechsel.
Poziția este susținută și de Airbus. Joi, CEO-ul companiei, Guillaume Faury, a afirmat că o soluție cu două avioane separate ar putea fi o cale de urmat. „Dacă ne-ar fi mandatat clienții noștri, am sprijini o soluție cu două avioane de luptă și ne angajăm să jucăm un rol de lider”, a spus Faury într-o conferință de presă. El a adăugat totuși că „blocajul unui singur pilon nu ar trebui să pericliteze întregul viitor al acestei capacități europene de înaltă tehnologie, care ne va consolida apărarea colectivă”.
De ce s-a blocat proiectul lansat în 2017?
Programul FCAS a fost afectat de dispute între companiile Airbus și Dassault. Producătorul francez Dassault a susținut că ar putea construi avionul singur dacă ar fi necesar și a cerut ca cea mai mare parte a forței de muncă să fie localizată în Franța.
Președintele Macron a recunoscut existența acestor tensiuni, descriindu-le drept „fricțiuni între companii”. Cu toate acestea, el a trasat o linie clară între interesele corporative și strategia de stat. „Dar înseamnă asta că ar trebui să determine strategia statelor? Nu”, a conchis liderul francez.
