O nouă criză lovește la vârful Uniunii Europene. Președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, se opun ferm deciziei luate de António Costa, președintele Consiliului European, de a deschide canale diplomatice directe cu Kremlinul.
Contacte neautorizate cu Moscova
Scandalul a izbucnit după ce Pedro Lourtie, șeful de cabinet al lui Costa, a contactat oficiali de la Moscova de două ori în ultimele săptămâni. Cinci oficiali europeni au confirmat aceste mișcări făcute pe la spatele liderilor de stat.
Dar cum s-a ajuns la acest nivel de tensiune?
Liderii din nordul Europei au reacționat imediat. „Uniunea Europeană nu își poate asuma rolul de mediator în aceste negocieri”, a declarat premierul Estoniei, Kristen Michal, vizibil deranjat de inițiativă.
Într-un material publicat recent de Adevarul, aflăm că Macron și Merz consideră momentul complet nepotrivit pentru tatonări cu partea rusă. Un diplomat european a explicat exact poziția cancelarului german, transmisă intenționat pe canale informale pentru a evita un scandal deschis în plen.
„Mesajul lui Merz a fost că, deși Costa reprezintă UE, acesta nu ar trebui să acționeze ca mediator”, a precizat sursa citată.
Tabăra lui Costa se apără
Mulți șefi de stat au aflat despre aceste contacte abia din presă. Iar asta a turnat gaz pe foc la summitul de la Bruxelles.
„Cred că președintele francez a pus lucrurile în ordine și a clarificat situația”, a declarat un oficial al guvernului francez, confirmând conflictul direct dintre Macron și Costa.
Echipa președintelui Consiliului European a încercat să calmeze rapid apele. Oficialii lui Costa au susținut că demersul a fost pur tehnic și preventiv. „Scopul era acela de a fi pregătiți, atunci când va veni momentul potrivit, să apărăm interesele UE”, a transmis un oficial european din echipa lui Costa.
Acesta a ținut să sublinieze că a fost vorba doar despre „contacte scurte, fără schimburi de opinii pe fond și fără negocieri”.
V-ați gândit ce înseamnă asta concret pentru România? O Uniune Europeană divizată în fața Rusiei ne afectează direct securitatea națională (țara noastră având cea mai lungă graniță cu Ucraina dintre statele membre), mai ales în contextul presiunilor constante de la Marea Neagră. Până la urmă, orice decizie luată la Bruxelles privind negocierile de pace va dicta nivelul de sprijin militar și financiar pe care flancul estic îl va mai primi.
Europa se rupe în două
Summitul a scos la iveală o fractură clară. Franța, Germania și țările nordice refuză absolut orice discuție prematură cu Moscova, considerând-o riscantă. Alte state cer ca blocul comunitar să fie gata pentru momentul în care se va putea negocia.
Premierul Belgiei, Bart De Wever, i-a luat apărarea președintelui Consiliului: „Până atunci… nimeni altcineva în afară de Costa nu poate reprezenta Uniunea Europeană.”
Și totuși, premierul Țărilor de Jos, Rob Jetten, a cerut prudență maximă în relația cu regimul de la Kremlin. „Atât Ucraina, cât și Europa au afirmat foarte clar că va fi nevoie de negocieri pentru un acord de pace durabil. Dar atâta timp cât Rusia nu este dispusă, trebuie să ajutăm Ucraina să își consolideze poziția pe câmpul de luptă”, a explicat Jetten.
Tensiunile nu se opresc aici.
Italia și Polonia sunt furioase că au fost lăsate pe dinafară la discuțiile inițiale pe care Franța, Germania și Marea Britanie le-au purtat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski înaintea reuniunii oficiale.
Acum, guvernele de la Varșovia și Roma cer ferm un rol activ în orice eventuale discuții privind Rusia.
