Economia puternică, oportunitățile de investiții și o legislație mult prea blândă au transformat Germania în terenul perfect de vânătoare pentru clanurile mafiote din Italia. Nu mai vorbim doar de reglări de conturi pe stradă, ci de o infiltrare masivă în afaceri legale, restaurante și importuri comerciale.
Crimele de la Duisburg si stigmatul pus pe comunitate
Totul a ieșit la suprafață în august 2007, când șase italieni au fost împușcați mortal în fața unei pizzerii din Duisburg. Atacul armat a fost direct legat de un război sângeros între două clanuri ale grupării calabreze ‘Ndrangheta. A fost momentul brutal în care germanii au realizat că crima organizată operează direct la ei acasă.
Pino Bianco, proprietarul unui restaurant cu specific tradițional în cartierul berlinez Schöneberg, își amintește perfect acea perioadă. În localul său cu pereți decorați cu imagini din sudul Italiei și mese acoperite cu fețe de masă în carouri roșii și albe, el servește clienții la prânz. Plecat din regiunea Basilicata și stabilit în Germania împreună cu mama sa în urmă cu peste trei decenii, el a simțit direct presiunea prejudecăților. A văzut cum tabloidele germane publicau imagini cu pizza tăiată în felii, întrebând publicul câți bani din nota de plată ajung, de fapt, în buzunarele crimei organizate.
„Dintr-o dată, mulți spuneau: «Italieni? Înseamnă mafioți»”, a povestit Pino Bianco. Chiar la câteva zile după atacul din Duisburg, un șofer de taxi l-a întrebat direct dacă plătește taxe de protecție mafiei.
Iar lucrurile stăteau destul de rău chiar și în zonele considerate sigure. Basilicata se află la granița cu teritoriile controlate de ‘Ndrangheta din Calabria, Camorra din Campania și Sacra Corona Unita din Puglia. „Mult timp s-a spus că Basilicata era ferită de aceste grupări. În realitate existau și acolo, doar că nimeni nu vorbea despre ele”, a explicat antreprenorul.
Taxe de protectie si teroare in restaurante
Ca răspuns la valul de ură și la stereotipuri, Pino Bianco a fondat organizația civică Mafia Nein Danke. Scopul era protejarea imaginii comunității italiene și combaterea criminalității. Doar că inițiativa a atras rapid atenția cui nu trebuia. La doar câteva luni de la lansare, mai multe restaurante italiene din Berlin au început să primească scrisori de șantaj prin care li se cereau bani pentru „protecție pe timpul nopții”, autorii susținând că reprezintă Camorra. Bianco a refuzat să plătească, a mers la poliție, iar suspecții au fost arestați rapid.
Numai că nu toți au avut curajul sau norocul lui. Pentru alte familii de italieni, presiunile s-au întins pe zeci de ani. O femeie a cărei identitate a fost protejată sub numele de Anna a relatat cum bunicul și unchiul ei au deschis un restaurant în landul Baden-Württemberg imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial. Succesul afacerii le-a adus rapid scrisori prin care li se cereau sume cuprinse între 800 și 3.000 de euro.
Când au ignorat cererile, intimidările verbale au trecut la violență fizică extremă.
„Bunicul meu a fost atacat și bătut atât de grav încât poliția i-a oferit protecție permanentă”, a declarat Anna. Familia a trăit cu teama în sân zi de zi, neavând prea multă încredere în măsurile oficiale ale statului german. „Toată lumea și-a instalat camere de supraveghere, iar câinii de pază au devenit parte din viața de zi cu zi.”
Cum se ascund banii negri in economia germana
V-ați gândit vreodată cât de ușor se pot ascunde banii din traficul de droguri în spatele unor importuri banale de alimente? Exact asta fac grupările moderne, care au renunțat la armele de foc la vedere în favoarea companiilor aparent respectabile. Într-o analiză publicată recent de Adevarul, experții avertizează că fenomenul este mult mai amplu decât lasă să se vadă anchetele publice.
Helena Raspe, politolog și membru al organizației Mafia Nein Danke, arată că economia germană este o oportunitate uriașă pentru spălarea banilor. Procesele desfășurate în ultimii ani la Stuttgart confirmă din plin acest tipar. Lista acuzațiilor din instanță este uriașă: tentativă de omor, șantaj, trafic de droguri, coruperea unor funcționari, fraude comerciale și escrocherii legate fix de importul și comercializarea produselor alimentare italiene.
„Strategia noastră este simplă: urmărim banii”, au transmis reprezentanții Poliției Judiciare din Baden-Württemberg.
Legile care ii apara pe infractori
Să fim serioși, oricât de mult ar urmări polițiștii banii, legislația le pune frâne masive. Cadrul juridic german privind apartenența la organizații criminale este mare mai puțin sever decât cel din Italia. Practic, foarte puțini suspecți ajung să fie condamnați exclusiv pentru că fac parte dintr-o structură mafiotă.
Și mai există un obstacol uriaș pentru procurori: normele stricte privind protecția datelor personale. Jurnalistul de investigație Sandro Mattioli a explicat că această abordare (o moștenire a politicilor apărute după experiența fostei poliții secrete din Germania de Est) limitează drastic folosirea interceptărilor telefonice. În Italia, ascultarea telefoanelor este instrumentul esențial în anchetele antimafia.
„Regulile îi protejează pe cetățenii obișnuiți, dar și pe membrii organizațiilor criminale”, a declarat Mattioli.
Jurnalistul atrage atenția că dosarele aflate pe rol la Stuttgart sunt doar o mică parte a problemei. El ridică o problemă clară legată de marile centre economice precum Frankfurt, München sau Hamburg, unde numărul anchetelor este nejustificat de mic. „Experiența arată că, atunci când autoritățile încep să cerceteze mai atent, descoperă aproape întotdeauna noi rețele”, a punctat Mattioli. Pasul următor depinde acum de parlamentarii germani, care sunt presați de organizațiile civice să modifice legea, actualele prevederi nereflectând deloc amploarea fenomenului.
