Manifestanții au incendiat clădiri în Franța la protestele față de scumpiri și condițiile din școli

Corespondentul Jack Perrick a explicat, într-o intervenție de pe străzile Parisului într-un interviu video la DW News, că manifestația din capitală a fost în mare parte pașnică. El a descris episoadele violente ca fiind concentrate în puncte izolate ale orașului.

Incidentele au afectat mai multe orașe:

• La Lyon, manifestanții au dat foc unui birou de turism aflat într-o piață centrală.
• La Paris, participanții și polițiștii s-au confruntat, fiind folosite materiale pirotehnice și gaze lacrimogene. Poliția a intervenit în forță.
• În Marseilles, grupuri numeroase au atacat o secție de poliție și au aprins focuri pe străzi.

Elevii cer profesori, iar sindicatele solicită venituri mai mari

Mobilizarea a reunit generații și revendicări diferite. Elevilor care blocau de câteva săptămâni școlile li s-au alăturat membrii mișcării „vestelor galbene”, nemulțumiți de cheltuielile de trai. Sindicatele au participat pentru a cere majorarea salariilor și a pensiilor. La marșuri erau așteptați zeci de mii de oameni.

Potrivit lui Perrick, elevii reclamă un deficit de 10% față de numărul de profesori care ar trebui să predea în școli și leagă această lipsă de clasele supraaglomerate. Participanții cu care a discutat i-au descris coridoare și tavane deteriorate, despre care susțin că pun în pericol liceenii.

O mărturie despre motivele participării, prezentată în înregistrarea DW News, invocă și tratamentul aplicat elevilor care protestează: „Luptăm pentru că condițiile de trai sunt prea grele, pentru că prețul benzinei este prea mare, pentru că elevii de liceu sunt agresați și răniți peste tot în țară doar fiindcă încearcă să protesteze și să ceară mai mulți profesori și condiții decente de învățare.”

O altă persoană intervievată în înregistrare susține: „Cred că revendicările sunt puțin amestecate, dar sunt legitime.” Aceasta vorbește despre o nemulțumire profundă, care va trebui abordată, și despre participarea deopotrivă a tinerilor și a persoanelor mai în vârstă.

Într-o altă mărturie din înregistrarea DW News se afirmă: „În unele licee, condițiile de lucru sunt inacceptabile, cu adevărat inacceptabile.” Persoana intervievată amintește că a avut, la rândul său, revendicări în tinerețe, dar respinge nivelul violențelor actuale.

Intervențiile poliției provoacă reacții opuse

Perrick a relatat că acuzațiile privind folosirea excesivă a forței la manifestații reprezintă o nemulțumire veche de decenii în Franța. Un tânăr participant la protestul elevilor i-a spus că furia se acumulează deoarece avertismentele lor despre situația școlilor nu sunt ascultate.

Corespondentul a descris două poziții în disputa privind confruntările: cei care consideră intervențiile poliției disproporționate față de elevi și cei care cer reprimarea violențelor stradale. El a precizat că numeroși francezi consideră inacceptabile incidentele din Paris și din alte orașe.

Guvernul are posibilități bugetare limitate, apreciază corespondentul

Perrick a amintit că mișcarea „vestelor galbene” a început în 2018, tot pe fondul scumpirii carburantului. La acel moment, costurile deplasărilor cu mașina îi împiedicau pe unii oameni să ajungă la serviciu.

Guvernul francez a încercat măsuri fiscale pentru sprijinirea celor afectați de prețurile de la pompă, însă corespondentul apreciază că acestea nu au funcționat. În evaluarea lui, datoria publică ridicată și diviziunile din Parlament limitează posibilitatea guvernului de a răspunde revendicărilor.

În plan politic, Perrick a vorbit despre creșterea popularității extremei drepte în ultimii ani și despre cursa strânsă dintre candidata Marine Le Pen și Macron la precedentele alegeri prezidențiale. Participanții cu care discutase își exprimau însă opoziția față de extrema dreaptă și preferința pentru un guvern de centru sau de stânga, capabil să gestioneze finanțele și să îmbunătățească situația socială.

Corespondentul a plasat următoarele alegeri prezidențiale în primăvara anului următor, în aprilie și mai. Această estimare diferă de cea formulată de prezentator în întrebare, care vorbea despre aproximativ una sau două luni până la scrutin.