Ministerul Apărării Naționale admite oficial că România nu poate doborî toate dronele care intră în spațiul aerian național, invocând obstacole legislative și reguli stricte de angajare a focului. Declarațiile vin direct de la vârful armatei, la scurt timp după cel mai grav incident înregistrat la graniță de la începutul războiului din Ucraina, când o dronă s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați.
Limitările legale care leagă mâinile armatei
Generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, a explicat situația tactică într-o conferință de presă. Dincolo de dotările tehnice, problema principală ține de legislația pe timp de pace.
„Prima limitare pe care o avem este o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să executăm foc, astfel încât proiectilul să violeze spațiul aerian al unei țări vecine. Știm că Ucraina este în război, dar România este într-o situație de pace și nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spațiul aerian al Ucrainei”, a declarat oficialul MApN.
Și timpul a fost un inamic major în noaptea incidentului. „Timpul la dispoziție pe care l-am avut, patru minute, a fost extrem de scurt”, a precizat generalul Maxim.
Tensiuni privind lipsa de reacție după patru ani de război
Așa cum a relatat Adevarul în detaliu, conferința a avut un moment extrem de tensionat când un reporter a cerut socoteală reprezentanților armatei pentru lipsa de acțiune.
„Este război de patru ani și jumătate. Și noi, după patru ani și jumătate, discutăm despre limitări legislative. (…) Nu considerați că este prea mult ca să vorbim despre limitări legislative?”, a întrebat jurnalistul prezent în sală.
Generalul a invocat imediat protocoalele stricte ale Alianței Nord-Atlantice, care previn o escaladare accidentală a conflictului. „Decizia NATO în acest sens este să nu angajăm nimic în afara spațiului aerian național”, a afirmat reprezentantul Armatei.
Proprietatea privată blochează sistemele antiaeriene
Cum e posibil ca granița estică a României să nu fie complet protejată? Explicația militarilor ține de logistică, dar și de drepturile civile ale românilor din zonă.
„Nu poți acoperi întreaga graniță. Ai nevoie de mult mai multe sisteme ca să poți să acoperi întreaga suprafață”, a explicat generalul.
Dar lucrurile se complică și mai mult pe plan intern. E drept că armata vrea să instaleze sisteme de apărare antiaeriană, dar se lovește frecvent de refuzul cetățenilor de a ceda terenurile. „Proprietatea privată este ocrotită prin lege. Noi nu suntem în război. Suntem în situație de pace. Acolo unde am primit acordul să instalăm sisteme am instalat. Acolo unde nu am primit acordul, nu am putut să le instalăm”, a declarat acesta.
În zona de nord a Dobrogei există deja tehnică militară amplasată (sisteme Ghepard, tunuri antiaeriene și sisteme sol-aer cu rază scurtă de acțiune). Numai că traiectoria dronei care a lovit orașul Galați nu a intrat în raza lor de angajare.
Bilanțul celui mai grav incident de pe teritoriul României
Prăbușirea dronei a provocat o explozie puternică și un incendiu la un apartament situat la etajul 10 al imobilului din Galați. Autoritățile au emis imediat mesaje RO-Alert pentru locuitorii din Brăila, Tulcea și Galați.
Bilanțul este unul sever.
Două persoane rănite au primit îngrijiri medicale la fața locului, fiind ulterior transportate la spital pentru investigații suplimentare. Echipele de intervenție au evacuat aproximativ 70 de persoane din blocul afectat. În urma acestui incident major de securitate, la București a fost convocată de urgență o ședință CSAT.
