România a atras 24.767 de muncitori nepalezi, iar inundațiile din Nepal lovesc familiile care depind de banii trimiși

Mulți localnici au rămas fără case și fără economiile strânse în ani de muncă peste hotare, după ce un ghețar s-a prăbușit la granița cu China, declanșând o viitură masivă de apă, gheață și noroi.

Bilanțul indică cel puțin 626 de morți în Nepal, iar aproape 3.000 de persoane sunt date dispărute în Nepal și Tibet, conform Reuters. Guvernul de la Kathmandu estimează costurile preliminare pentru reconstrucție între patru și cinci miliarde de dolari.

Această situație are legătură și cu România, unde angajatorii caută tot mai des lucrători din Asia pentru a acoperi lipsa de personal. Nepalul este principala țară de origine a străinilor pentru care firmele românești cer avize de muncă.

Datele publicate de cotidianul nepalez Kantipur arată că România este prima destinație europeană pentru muncitorii nepalezi. Din totalul de 53.951 de aprobări de muncă pentru 24 de state europene, 24.767 au fost pentru România, adică aproximativ 46%.

După România urmează Cipru, cu 7.314 aprobări, Portugalia, cu 3.245, și Malta, cu 3.056. Asta plasează piața românească mult peste celelalte destinații europene căutate de nepalezi în perioada analizată.

Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, cele mai căutate ocupații pentru care angajatorii români solicită avize de muncă pentru cetățeni din Nepal sunt cele de curier, manipulant marfă, muncitor necalificat și ajutor de bucătar.

Viitura a distrus bunurile plătite din salariile câștigate în străinătate

Pentru multe familii din Nepal, plecarea la muncă în afara țării înseamnă supraviețuire economică. Pagubele nu înseamnă doar locuințe distruse, ci și ani de venituri trimise acasă și investite în case și gospodării.

Bhim Prasad Pyakurel, victimă a inundațiilor, a rezumat pierderea într-o declarație pentru The Kathmandu Post.

„Am muncit în străinătate timp de 12 ani și am construit puținul pe care îl aveam. Nu a mai rămas nimic. Acum suntem fără adăpost.”

Alte mărturii arată aceeași ruptură între munca din străinătate și viața rămasă acasă. Cum relatează Mediafax, o parte dintre cei afectați și-au ridicat locuințele tocmai din banii trimiși de peste hotare, iar viitura le-a șters într-o singură zi.

În urma dezastrului s-au format și două lacuri de acumulare la granița dintre Nepal și Tibet. Unul are o suprafață estimată la peste 120.000 de metri pătrați, ceea ce menține ridicat riscul unor noi inundații.

Guvernul nepalez a cerut deja sprijin tehnic internațional. Pentru familiile care trăiau din veniturile rudelor plecate la muncă, reconstrucția depinde acum de ajutorul statului, dar și de capacitatea celor din diaspora de a trimite din nou bani acasă.

România, o piesă centrală în migrația de muncă nepaleză

Acesta este punctul de plecare pentru analiza cifrelor din România. Aproape jumătate dintre nepalezii care aleg Europa ajung pe piața muncii de aici. Orice criză majoră din țara lor se propagă direct în gospodăriile care depind de salariile trimise din România.

Legătura devine mai clară și prin profilul locurilor de muncă. Avizele cerute de angajatorii români vizează posturi din logistică, livrare, muncă necalificată și alimentație publică, domenii unde venitul lunar susține adesea întreaga familie rămasă în Nepal.

România traversează la rândul ei episoade de vreme extremă, cu arșiță în sud și furtuni severe în alte regiuni. În Nepal, următoarea problemă imediată rămâne însă riscul de noi viituri, din cauza lacurilor formate după prăbușirea ghețarului.

Hari Bahadur Rai, victimă a inundațiilor, a descris situația într-o declarație pentru o publicație nepaleză.

„Tot ce aveam era casa aceea. Și acum nu mai este. (…) Nu am idee unde să mă duc sau ce să fac.”, a declarat Hari Bahadur Rai, victimă a inundațiilor, pentru o publicație nepaleză.