Medicamentele de slăbit reduc riscul de depresie cu 44% arată un studiu amplu

Scădere drastică a spitalizărilor

Cercetarea, publicată în The Lancet Psychiatry de o echipă internațională de la Universitatea Griffith, Institutul Karolinska și Universitatea din Finlanda de Est, a analizat registrele naționale suedeze între 2009 și 2022. Folosind un model în care fiecare persoană a acționat ca propriul său martor, specialiștii au descoperit că pacienții care foloseau semaglutidă au înregistrat un risc cu 42% mai mic de spitalizare pentru probleme de sănătate mintală în perioadele de utilizare, comparativ cu perioadele în care nu luau medicamentul.

Iar cifrele sunt, hai să recunoaștem, detaliate. Potrivit datelor, riscul de agravare a depresiei a fost cu 44% mai mic în rândul utilizatorilor, în timp ce probabilitatea de înrăutățire a tulburărilor de anxietate a scăzut cu 38%. Mai mult, îngrijirile spitalicești și absențele de la muncă din motive de sănătate legate de tulburările de consum de substanțe au fost cu 47% mai mici în perioadele de utilizare a semaglutidei.

Impact neașteptat asupra concediilor medicale

Dincolo de cifrele medicale, un aspect a fost considerat de „interes special” de către cercetători: reducerea concediilor medicale. Depresia și anxietatea sunt acum printre principalele motive pentru concediile medicale pe motive de sănătate, așa că aceste date ar putea avea implicații serioase pentru politicile de sănătate publică.

Studiul a mai remarcat că medicamentele din clasa GLP-1, ca grup, au fost asociate cu un risc redus de auto-vătămare. Aceste informații vin să contracareze îngrijorările anterioare privind un potențial risc crescut de comportament suicidar legat de aceste medicamente.

Nu toate medicamentele sunt la fel

Numai că lucrurile stau puțin diferit la o privire mai atentă. Autorii avertizează că rezultatele nu reflectă neapărat un „efect de clasă” pentru toate medicamentele de slăbit. În timp ce semaglutida și liraglutida au arătat asocieri pozitive, alte medicamente GLP-1, cum ar fi exenatida și dulaglutida, nu au prezentat aceleași beneficii.

Pentru pacienții cu afecțiuni duale – cum ar fi obezitatea sau diabetul care coexistă cu depresia – cercetătorii au sugerat că semaglutida și, într-o măsură mai mică, liraglutida, ar putea oferi „opțiuni terapeutice dublu eficiente”.

Corelație nu înseamnă cauzalitate

V-ați întrebat cum se explică, pe bune, acest efect? Cercetătorii subliniază că, fiind un studiu observațional, nu poate dovedi că medicamentul a cauzat direct îmbunătățirile de sănătate mintală. E drept că există mai mulți factori posibili.

Printre aceștia se numără un control glicemic mai bun, îmbunătățirea imaginii de sine (un efect psihologic direct al pierderii în greutate) sau modificări în sistemul de recompensă al creierului. Studiul nu a putut confirma însă mecanismele biologice exacte implicate.

Riscurile fizice rămân pe masă

Dar, în timp ce studiul suedez evidențiază potențiale beneficii psihiatrice, medicii continuă să monitorizeze siguranța pe termen lung a acestor medicamente. Acestea sunt asociate cu o serie de riscuri fizice cunoscute, care nu trebuie ignorate.

Cele mai comune sunt problemele gastrointestinale, precum greața și vărsăturile. Pe lista complicațiilor mai severe se numără paralizia stomacului, pancreatita și obstrucțiile intestinale. Alte îngrijorări clinice includ riscul de probleme ale vezicii biliare și o posibilă pierdere a masei musculare în timpul slăbirii rapide. Unii utilizatori au raportat chiar și căderea părului, un fenomen pe care experții îl atribuie adesea stresului fizic provocat de pierderea rapidă în greutate, mai degrabă decât medicamentului în sine.