Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a lansat în consultare publică un proiect de ordin care vizează o schimbare majoră în modul în care România gestionează riscul la inundații. Noul ghid propus de ministrul Diana Buzoianu pune accent pe soluții bazate pe natură și pe infrastructura „verde”, completând astfel lucrările hidrotehnice clasice.
Natura, un aliat împotriva viiturilor
Abordarea tradițională, concentrată exclusiv pe lucrări hidrotehnice, nu mai face față provocărilor actuale. Iar realitatea din teren o demonstrează. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, consideră că prevenția este cheia și că natura trebuie folosită ca un partener strategic în lupta cu fenomenele extreme.
„Reducerea riscului în faţa inundaţiilor trebuie să fie un obiectiv prioritar pentru Apele Române. Completăm abordarea tradiţională, bazată pe lucrări hidrotehnice, cu soluţii naturale care reduc riscurile încă din faza de formare a viiturilor. Realitatea din prezent ne arată că nu mai este suficient să intervenim doar după ce apare pericolul, ci trebuie să acţionăm din timp, preventiv, folosind inclusiv natura ca aliat. Ghidul pus în transparenţă oferă exemple de intervenţii aplicabile în România, precum refacerea zonelor umede, împădurirea terenurilor vulnerabile, reconectarea râurilor la luncile inundabile sau amenajarea unor zone de retenţie naturală a apei, toate având rolul de a reduce volumul şi viteza scurgerii apei în perioadele de precipitaţii extreme”, a declarat Diana Buzoianu într-un comunicat de presă.
Ce aduce nou ghidul
Cum vine asta, mai exact? V-ați gândit vreodată că o luncă inundabilă refăcută poate proteja un întreg sat din aval? Noul ghid nu propune eliminarea barajelor sau a digurilor, ci completarea lor cu măsuri „verzi”.
documentul oferă autorităților instrumente concrete pentru a alege cele mai bune intervenții. Acestea includ criterii de selecție, metode de evaluare economică și modele de integrare a soluțiilor ecologice în proiectele de investiții. Se promovează o abordare integrată, care asigură un echilibru între protecția rapidă a zonelor expuse (prin lucrări clasice) și reducerea durabilă a riscurilor, prin utilizarea inteligentă a ecosistemelor.
Strategie națională pentru 2025-2035
Măsura nu vine de nicăieri.
Elaborarea acestui ghid este prevăzută, de fapt, în Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung. Aceasta a fost actualizată recent prin Hotărârea Guvernului nr. 1566/2024 și stabilește direcțiile de acțiune pentru următorul deceniu, mai precis pentru perioada 2025-2035. E drept că obiectivele sunt ambițioase. Printre țintele asumate la nivel național se numără „implementarea a sute de măsuri verzi şi proiecte de împădurire în zonele cu risc ridicat”, cu scopul de a crește reziliența la inundații.
Aliniere la politicile europene
Dar dincolo de beneficiile directe pentru comunități, miza este și una financiară. Prin alinierea la politicile europene privind adaptarea la schimbările climatice, România își facilitează accesul la finanțări pentru proiecte care respectă principiile sustenabilității și protecției mediului.
Proiectul de ordin și ghidul aferent pot fi consultate pe site-ul oficial al MMAP. Persoanele interesate pot transmite observaţii şi propuneri în termen de zece zile de la publicare.
