Organizația Mondială a Sănătății a înregistrat 2.815 atacuri asupra sistemului medical din Ucraina de la invazia din februarie 2022 până la sfârșitul anului 2025. Majoritatea au implicat arme grele, iar organizația Medici Fără Frontiere (MSF) a denunțat luni o campanie intenționată a Moscovei.
O strategie de distrugere și pedepsire
Rusia a lansat „atacuri necruțătoare asupra unităților de asistență medicală și a personalului medical din Ucraina”, a transmis MSF într-un comunicat. Organizația susține că aceste lovituri „par să constituie o strategie deliberată de a distruge sistemul de asistență medicală și de a pedepsi colectiv populația, mai degrabă decât să fie o consecință incidentală a invaziei Rusiei”.
Cifrele vorbesc de la sine.
Între aprilie 2022 și decembrie 2025, MSF a documentat peste 20 de atacuri asupra facilităților asociate cu organizația medicală caritabilă. Ministerul Sănătății din Ucraina plusează și arată că forțele ruse au avariat sau distrus peste 2.500 de unități medicale în aceeași perioadă. Dintre acestea, 327 au fost distruse complet.
Dronele vizează direct ambulanțele
„Aceste atacuri sunt prea consistente, prea frecvente și prea precise pentru a fi accidentale”, a declarat Robin Meldrum, coordonatorul MSF în Ucraina.
Într-o analiză detaliată publicată recent de Euronews, situația de pe teren este descrisă ca fiind critică. Echipele din estul și sudul țării lucrează sub „amenințarea constantă” a dronelor FPV (First-Person View), care permit operatorilor să identifice și să lovească ținte cu precizie în timp real. O situație care rezonează puternic și la noi, românii urmărind cu îngrijorare alertele aeriene și resturile de drone rusești care cad ocazional la câțiva kilometri de granița noastră, în județul Tulcea.
Dar ce se întâmplă dincolo de graniță e un coșmar zilnic. Pe 29 septembrie anul trecut, un asistent medical și un director de la un centru de sănătate sprijinit de MSF au fost loviți de o dronă rusă FPV în Lyman, în timp ce livrau medicamente într-un vehicul marcat clar.
„Când spitalele sunt lovite în mod repetat, când ambulanțele sunt vizate de drone de precizie, când lucrătorii medicali sunt uciși în timp ce se află pe drum pentru a livra medicamente în vehicule marcate clar – aceasta nu este o coincidență”, a explicat Meldrum. Oficialul a adăugat tăios: „Acesta este un tipar; tiparele sunt conduse de intenție”.
Boli cronice netratate și lipsă de personal
Până la urmă, cum arată sistemul medical ucrainean după aproape patru ani de război?
Dincolo de cifrele seci, infrastructura distrusă a creat o criză masivă în accesul la îngrijiri pentru tratamente non-urgente. MSF arată că acest lucru s-a tradus direct în suferință și chiar moarte din cauza unor afecțiuni care puteau fi gestionate, precum bolile cardiovasculare, diabetul și epilepsia.
Și spitalele care încă funcționează au probleme grave. Numărul medicilor dintr-un spital susținut de MSF în Herson a scăzut cu 66% din 2022.
Organizația a avertizat că războiul dronelor depășește rapid capacitatea de răspuns medical. „În timp ce rănile erau odată predominant cauzate de artilerie, loviturile cu drone reprezintă acum o proporție în creștere a cazurilor de traumă”, a transmis MSF. Aceste atacuri provoacă victime multiple cu răni simultane (o situație extrem de greu de gestionat în teren), rate mai mari de infecție și o creștere a cazurilor de sepsis.
Bilanțul total calculat de OMS arată că cele 2.319 atacuri care au impactat direct facilitățile medicale au dus la 224 de decese și 902 răniți. Instituția internațională doar înregistrează atacurile, fără să atribuie vina.
Apel la comunitatea internațională
Numai că organizațiile umanitare cer acțiune imediată. MSF a solicitat tuturor părților să își respecte obligațiile care decurg din dreptul internațional umanitar și a cerut statelor cu influență asupra Rusiei să solicite încetarea atacurilor asupra unităților de sănătate. A cerut chiar și Consiliului de Securitate al ONU să investigheze și să condamne public aceste acte.
În 2024, MSF a avut echivalentul a 414 angajați cu normă întreagă în Ucraina, operând cu un buget de 15,6 milioane de euro. Echipele au efectuat 75.400 de consultații în ambulatoriu și 1.150 de intervenții chirurgicale.
