O decizie la care puțini se așteptau. Benjamin Netanyahu și Donald Trump au bătut palma. Premierul israelian, care inițial a criticat vehement ideea, a acceptat acum să intre într-un consiliu menit, teoretic, să aducă pacea într-o Fâșie Gaza măcinată de doi ani de conflict sângeros.
Confirmarea a venit miercuri. Un comunicat sec, postat pe platforma X de biroul său. Anunțul oficial, preluat de presa internațională și citat de Digi24, nu lasă loc de interpretări: „Benjamin Netanyahu a acceptat invitaţia preşedintelui american Donald Trump de a se alătura, în calitate de membru, Consiliului pentru Pace”, un for din care vor face parte lideri din toată lumea.
De la critici la acceptare: Ce l-a convins pe Netanyahu?
Mișcarea este cu atât mai ciudată cu cât vine după un scepticism afișat pe față. La început, Netanyahu nu voia să audă de formatul propus de fostul președinte american. Ce s-a schimbat? De ce acum? Sursele politice de la Ierusalim au o teorie: presiunea americană, combinată cu realitatea dură din teren, l-au forțat să cedeze. Alternativele, pur și simplu, nu există. Ironia sorții… planul unui lider considerat de mulți imprevizibil pare singura cale de ieșire dintr-un război epuizant, care a secat resurse și a curmat vieți de ambele părți.
Un consiliu pentru Gaza sau pentru întreaga lume?
Aici se complică totul. La început, mandatul era clar: supravegherea reconstrucției Fâșiei Gaza. Atât. O misiune gigantică, dar bine delimitată. Statutul final prezentat de Trump schimbă însă complet datele problemei, transformând consiliul într-un jucător global cu „puteri foarte largi” și un mandat ce ignoră granițele problemei palestiniene, vizând conflictele de pe tot globul. ONU a reacționat imediat. Luni, Farhan Haq, purtătorul de cuvânt al lui Antonio Guterres, a pus punctul pe i: aprobarea Consiliului de Securitate a fost dată „strict în acest scop”. Adică, doar pentru Gaza.
Armistițiu sub tensiune: Peste doi ani de la atacul Hamas
Decizia vine pe un butoi de pulbere. Războiul a pornit de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, iar de atunci violențele nu s-au oprit. Americanii au forțat un armistițiu pe 10 octombrie, însă acesta este extrem de fragil. Zilnic, taberele se acuză reciproc că îl încalcă. O pace de fațadă, spun cei de acolo, în timp ce civilii trăiesc într-o teamă continuă.
Dezarmarea Hamas, marea provocare a planului Trump
Netanyahu a spus „da” exact când SUA au anunțat, la mijlocul lunii ianuarie, faza a doua a planului lui Trump. Aici începe greul. Planul cere dezarmarea totală a mișcării islamiste Hamas și, în paralel, retragerea treptată a trupelor israeliene din Gaza, în timp ce o forță internațională de stabilizare ar prelua controlul. O misiune ce pare imposibilă. Acordul premierului israelian e doar primul pas. Urmează un maraton diplomatic și militar cu reguli care se pot schimba oricând.
