Premierul israelian Benjamin Netanyahu se confruntă cu o criză diplomatică majoră după ce președintele american Donald Trump a început negocierile directe cu Iranul. Timp de peste un deceniu, liderul de la Ierusalim și-a construit întreaga strategie de securitate pe convingerea că o administrație republicană va menține o linie dură împotriva Teheranului.
O schimbare radicală de direcție
Acum, perspectiva unui acord preliminar între Statele Unite și Iran dă peste cap planurile establishmentului israelian. Relațiile lui Netanyahu cu Partidul Democrat american și cu o mare parte a Occidentului s-au deteriorat constant în ultimii ani. Într-o analiză publicată recent de Adevarul, jurnaliștii notează că acordul președintelui cu Teheranul lasă Ierusalimul izolat, umilit și în căutarea unor modalități de a limita daunele.
Publicația The Jerusalem Post susține că acest acord preliminar SUA-Iran îi oferă Teheranului „timp, bani și ocazii de a rezista mai mult decât inamicii”. Jurnaliștii israelieni adaugă un avertisment clar. Ei scriu că „timpul și banii sunt exact lucrurile de care avea nevoie regimul islamic pentru a se reface, a reconstrui și a-și finanța în continuarea rețeaua de interpuși teroriști întinsă în tot Orientul Mijlociu”.
Ba chiar circulă o glumă amară în regiune legată de suma cu care Qatarul l-ar fi mituit pe Trump pentru a semna înțelegerea.
Situația e critică.
Tensiuni cu aliații tradiționali
Dar fisurile din alianța americano-israeliană nu se opresc aici. Tensiunile au escaladat vizibil după ce vicepreședintele american JD Vance a criticat public nivelul sprijinului financiar și militar pe care Washingtonul îl acordă Israelului. Clasa politică de la Ierusalim a reacționat imediat, reamintind contribuțiile uriașe pe care statul evreu le are în tehnologie, armată și schimbul de informații secrete cu americanii.
V-ați gândit vreodată cât de repede se pot schimba alianțele globale? Filosoful francez Bernard-Henri Lévy (un autor care a analizat recent politica externă a SUA) a inclus Israelul pe lista statelor afectate direct de noua abordare a Washingtonului, care pare să își diminueze sprijinul pentru aliații istorici. Susținătorii negocierilor de la Casa Albă argumentează, pe de altă parte, că reducerea fricțiunilor cu Iranul ar putea evita o escaladare militară de proporții în Orientul Mijlociu.
Pe fondul negocierilor din Elveția, Donald Trump continuă să amenințe Iranul cu noi atacuri. Președintele american a transmis un mesaj direct: „Vom lovi din nou foarte puternic”.
Presiunea internă pe guvernul israelian
Iar dilema de securitate devine tot mai complexă la granițele Israelului, unde armata monitorizează constant activitățile grupării Hezbollah din Liban. Susținătorii premierului cer libertate totală de acțiune împotriva amenințărilor venite dinspre Iran, Hezbollah și Hamas.
Numai că opoziția gândește diferit. Criticii lui Netanyahu îi reproșează că politica sa externă a dus la izolarea țării și a adâncit fracturile din societate. Să fim serioși, presiunea publică a atins cote maxime. Mulți analiști cer acum o investigație independentă a deciziilor politice și militare luate înainte și după atacurile din 7 octombrie 2023. O parte a experților israelieni recomandă intensificarea dialogului cu partenerii occidentali, mai ales cu statele europene, pentru a repara relațiile diplomatice afectate. E drept că unii oficiali cer menținerea unei relații funcționale cu administrația Trump, indiferent de divergențele apărute.
Între timp, declarațiile controversate făcute de unii miniștri din coaliția de guvernare de la Ierusalim provoacă reacții dure pe plan extern.
În următoarele săptămâni, oficialii israelieni vor încerca să obțină garanții scrise din partea Washingtonului privind libertatea de acțiune militară în regiune.
