Nicușor Dan avertizează că sprijinul românilor pentru democrație nu mai poate fi considerat sigur

Președintele României, Nicușor Dan, a spus la evenimentul dedicat Centenarului Partidului Național Țărănesc că democrația, odată obținută, poate fi din nou pusă în discuție. Referindu-se la sondajele de opinie, a declarat, potrivit News.ro: „mulți dintre noi am crezut că, odată obținută democrația, o să o avem pentru totdeauna și vedem că azi este pusă în discuție […] Mai mult decât atât, dacă întrebăm în sondaje de opinie românii, vedem că nu e atât de evident că toți cetățenii români își văd viitorul bazat pe o societate democratică”

Reuniunea s-a desfășurat la Centrul Cultural Petofi Sandor din București. Potrivit organizatorilor, citați de Gândul, aceasta a marcat atât 100 de ani de la înființarea partidului, cât și zece ani de activitate a structurii PNȚ Maniu-Mihalache.

Președintele opune responsabilitatea populismului

În partea discursului consacrată responsabilității politice, șeful statului a declarat, conform Digi24: „Vedem, din pacate, o creștere a populismului în România. Și este o luptă pe care trebuie să o ducem fiecare dintre noi pentru a explica oamenilor ce înseamnă responsabilitate și ce înseamnă alternative bazate pe realitate și nu pe diferite fantasme”.

Nicușor Dan a abordat și respectul dintre oameni, în contextul manifestărilor de ură din societate, precum și nevoia de recâștigare a încrederii în instituții, relatează Adevărul. El a invocat iubirea aproapelui și respectul față de ceilalți ca valori creștin-democrate necesare conviețuirii, cu păstrarea caracterului laic al statului.

Președintele a susținut că pesimismul și neîncrederea sunt prezente în numeroase părți ale societății. A vorbit apoi despre loialitatea față de statul român și despre responsabilitatea generațiilor actuale de a apăra valorile pentru care membrii partidului au luptat și s-au sacrificat.

Nicușor Dan leagă orientarea euroatlantică de valorile apărate de PNȚ

În evocarea istoriei formațiunii, președintele a amintit lupta pentru drepturile românilor din Transilvania, implicarea în realizarea Unirii din 1918 și activitatea liderilor Iuliu Maniu și Ion Mihalache. El a subliniat contribuția partidului la conștiința națională și democratică a românilor.

Șeful statului a enumerat moralitatea, responsabilitatea, loialitatea față de statul român și demnitatea în viața politică printre principiile promovate de formațiune. A amintit că, în timpul represiunii comuniste, mii de membri au fost arestați, persecutați sau deportați, păstrându-și valorile. În opinia sa, faptul că au rămas fideli acestor valori arată că partidul depășea interesele unei singure categorii sociale.

Despre rolul acestor repere după căderea comunismului, el a spus: „România a avut nevoie de reconstrucție și pentru reconstrucție a avut nevoie de repere. Și dacă ne uităm în urmă, pare că lupta a fost pierdută la momentul acela, însă, exact acele valori pe care le-au promovat într-o luptă aparent pierdută sunt cele care definesc aspirațiile societății noastre de azi și sunt cele care au definit realizările societății noastre în tot acest interval, inclusiv orientarea fermă euroatlantică”.

PNȚ a fost înființat la 10 octombrie 1926. Atunci, în sala Amicitia din București, Partidul Țărănesc, condus de Ion Mihalache, a ratificat unirea cu Partidul Național Român, condus de Iuliu Maniu. Noua formațiune s-a numărat printre principalele forțe politice ale României interbelice.

Între 1928 și 1933, PNȚ s-a aflat la guvernarea României, apoi a intrat în opoziție. Instaurarea regimului comunist a adus represiunea împotriva partidului și întemnițarea mai multor lideri ai săi.

La finalul discursului, Nicușor Dan a salutat inițiativa parlamentară prin care 2026 a fost instituit drept Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc. El a anunțat că promulgase legea cu câteva zile înainte și că aceasta a intrat în vigoare în ziua evenimentului.

Legea are drept scop recunoașterea rolului celor trei formațiuni în construirea statului român modern, în consolidarea democrației și în apărarea valorilor creștin-democrate. Actul le permite instituțiilor publice să organizeze ori să sprijine evenimente culturale, educaționale și științifice dedicate centenarului, fără ca acestea să fie considerate promovare politică partizană.