Președintele României, Nicușor Dan, a cerut miercuri instituțiilor statului să schimbe radical modul de comunicare cu cetățenii. Prezent la Palatul Cotroceni, șeful statului a subliniat că românii trebuie să capete încredere în autorități pentru a combate eficient campaniile de dezinformare.
Avertisment despre dezinformarea pe retelele sociale
Iar discursul ținut la „Summitul European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării” a lovit direct în clasa politică. „Statul trebuie să comunice coerent, nu propagandistic”, a punctat din start Nicușor Dan.
Dar v-ați gândit vreodată cum ajung știrile false să ne influențeze deciziile zilnice? Șeful statului a explicat fenomenul chiar pe baza unor situații reale (cum este cazul victimelor violenței domestice).
„Nu vorbim doar despre politică, în sensul restrâns al termenului. Există dezinformare și în zona medicală, iar asta costă resurse și chiar vieți. Avem dezinformare și în economie, dar și în zona siguranței femeilor victime ale abuzurilor. Unele dintre ele refuză să poarte brățara electronică din cauza diferitelor speculații și informații false care au ajuns la ele”, a detaliat președintele.
Până la urmă, realitatea de pe internet diferă major de cea de la televizor. Așa cum a relatat Libertatea într-o analiză publicată recent, politicienii pierd teren în fața noilor platforme.
„Când comunică, trebuie să se ducă acolo unde este publicul, pentru că vedem că noi, toți politicienii, suntem prin talk-show-uri și ne certăm unii cu alții, iar pe TikTok sunt alții. Unele sunt subiectele pe care le dezbatem noi la televizor și altele sunt cele de pe TikTok”, a recunoscut Nicușor Dan.
Prosperitatea economica depinde de increderea romanilor
Și lucrurile nu se opresc la simple discuții online. „Dezinformarea atacă încrederea din interiorul societății”, a avertizat șeful statului la evenimentul organizat în cadrul inițiativei „România Imună”.
„S-a spus deja: dezinformarea nu este doar o chestiune de democrație sau de etică, este și o problemă de prosperitate. Există o corelație între încredere și prosperitatea unei societăți, iar dezinformarea atacă exact această zonă. Dezinformarea de astăzi nu mai este o succesiune de operațiuni ad-hoc. Este coordonată, acționează pe mai multe planuri și se bazează pe tehnologie. De aceea, și răspunsul trebuie să fie la fel de coordonat”, a explicat președintele României.
Amintindu-și de activitatea sa din trecut, acesta a adăugat un detaliu personal.
„În primul rând, vreau să felicit organizatorii pentru această conferință. Îmi aduc aminte că, în urmă cu 26 de ani, ca ONG-ist, organizam aici o conferință și știu foarte bine cât de complicat este să organizezi un astfel de eveniment. Important este ca, în acest demers, să avem împreună instituțiile statului, societatea civilă, mediul privat și testul tuturor va fi să vedem dacă vom reuși, în timp, să coagulăm aceste energii.”
Soluția propusă de la tribuna oficială este una directă.
„Statul trebuie să comunice coerent și strategic, uman și nu propagandistic, cum, din păcate, politicianul încurajat de consultați o face adesea. […] Uneori, jurnaliștilor li se pare cumva ridicol să pună politicianului o întrebare despre care majoritatea sunt deja convinși pe rețelele de socializare. Este nevoie de cooperare între instituții, să înțelegem ce au făcut alții bine și de aceea felicit organizatorii că au adus reprezentanți ai instituțiilor europene. Mai am niște sfaturi, dar o să trec peste ele, doar pe ultimul: trebuie să ne concentrăm pe factorul educațional. În zona de educație media este o chestiune chiar de securitate națională.”
Mesajul final a vizat reconstrucția relației stat-cetățean: „Ultimul lucru: comunicăm strategic, dar oamenii cărora ne adresăm trebuie să aibă minima încredere să ne asculte când noi deschidem gura, iar asta înseamnă că trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor în autoritățile publice.”
Consultari la Cotroceni dupa caderea Guvernului Bolojan
Dincolo de discursuri, România traversează o criză politică profundă. Președintele este așteptat să desemneze un nou premier în cursul acestei săptămâni, după o lună de instabilitate la vârful statului.
Totul a început pe 20 aprilie. Atunci PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan. Trei zile mai târziu, pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile în bloc.
Lovitura de grație a venit pe 5 mai. Moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament, iar Guvernul Bolojan a căzut după doar 11 luni de la învestire. Parlamentarii au înregistrat 281 de voturi pentru demitere, exact același număr de voturi cu care a fost demis și premierul Florin Cîțu în octombrie 2021.
În aceeași zi, PNL a anunțat oficial că trece în opoziție.
„Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”, a declarat Nicușor Dan în seara demiterii cabinetului.
Consultările formale cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR pentru formarea unui nou executiv au demarat pe 18 mai. O a doua rundă de discuții a avut loc pe 21 mai, la masa negocierilor de la Palatul Cotroceni fiind invitați și parlamentarii neafiliați, alături de reprezentanții grupurilor „Uniți pentru România” și „PACE, Întâi România”.
