Numar record de 65 de conflicte in 2025. Razboiul din Ucraina face cele mai multe victime

Războaie directe și zeci de mii de victime

Iar cifrele sunt clare. Din cele 65 de conflicte active la nivel global în 2025, 8 au fost confruntări directe între state. Este cel mai mare număr de când Programul de Date privind Conflictele de la Uppsala (UCDP) din Suedia a început să adune statistici, tocmai în 1946. Printre acestea se numără războaiele dintre Rusia și Ucraina, Iran și Israel, conflictele dintre India și Pakistan, Thailanda și Cambodgia, precum și intervențiile Israelului în Siria și Yemen.

Într-o analiză detaliată publicată recent de Npr, experții suedezi trag un semnal de alarmă privind securitatea mondială. Pe listă se mai adaugă conflictul de graniță dintre Afganistan și Pakistan, dar și operațiunile SUA și ale Marii Britanii împotriva rebelilor Houthi din Yemen.

Shawn Davies, analist senior la UCDP, a declarat: „Vedem o creștere clară a conflictelor între state. Pentru mult timp, războaiele interstatale au fost relativ rare, dar evoluțiile din ultimii ani indică tensiuni internaționale în creștere și o ordine de securitate globală în schimbare”.

V-ați gândit vreodată cum ne lovesc direct aceste statistici pe noi, în România? Când rachetele zboară în Orientul Mijlociu sau navele comerciale sunt atacate în Marea Roșie, lanțurile de aprovizionare se blochează imediat, iar românii simt asta direct la pompă când alimentează sau la raftul din supermarket. Dincolo de cifre, instabilitatea globală se traduce rapid în inflație importată pentru bugetul oricărei familii.

Frontul din Ucraina și masacrele din Sudan

Din cele 65 de zone fierbinți, 13 au atins nivelul de război, definit prin peste 1.000 de morți pe an. Războiul din Ucraina a fost de departe cel mai sângeros conflict interstatal, generând 62% din totalul deceselor de pe câmpul de luptă.

Cifrele vorbesc de la sine.

În 2025, 77.700 de soldați din tabăra rusă și 14.000 din cea ucraineană și-au pierdut viața. Cercetătorii au notat: „Pierderile rusești pe câmpul de luptă au crescut, iar pierderile Ucrainei au rămas relativ stabile”.

Pe locul doi ca număr de victime este războiul Israel-Hamas, cu 14.400 de decese, deși numărul a scăzut față de anul precedent datorită acordurilor de încetare a focului. Pe locul trei se află Sudanul, cu 12.200 de morți în luptele dintre forțele guvernamentale și gruparea paramilitară Forțele de Sprijin Rapid (RSF). Aici, zeci de mii de civili sudanezi au fost uciși de RSF în masacre, doar după capturarea orașului El Fasher.

Therése Pettersson, analist senior și manager de proiect la UCDP, a explicat situația dramatică a populației neînarmate. „Nu este doar o poveste despre mai multe conflicte, ci și despre niveluri extrem de ridicate de violență letală. Cel mai notabil, vedem o creștere dramatică a violenței îndreptate împotriva civililor, în special în Sudan”, a precizat Pettersson.

Ordinea mondială se schimbă

Și totuși, de ce a explodat violența fix acum? Experții indică o schimbare majoră în ordinea internațională condusă de Statele Unite după 1945.

Studiul menționează direct această tranziție de putere. „Acum Statele Unite se întorc împotriva ordinii mondiale pe care au construit-o, așa cum este exprimat în Strategia sa de Securitate Națională din 2025”, arată documentul. Același text adaugă: „Numărul extrem de mare de conflicte și războaie înregistrate în 2025, în special numărul record de conflicte interstatale, dă crezare numărului tot mai mare de voci care susțin că asistăm la sfârșitul Pax Americana și al ordinii mondiale liberale”.

Să fim serioși, mulți ar da vina exclusiv pe administrația de la Washington pentru acest haos. Numai că cercetătorii nuanțează lucrurile când vine vorba de politicile americane.

Întrebată dacă războaiele s-au înrăutățit sub administrația Trump, coautoarea Therése Pettersson a declarat: „Datele noastre nu ne permit să stabilim o legătură cauzală directă între schimbările specifice de politică ale SUA și creșterea conflictelor înregistrate în 2025”.

Ea a adăugat: „Ceea ce arată datele este că conflictele interstatale au crescut brusc în ultimul deceniu și au atins cel mai înalt nivel de la al Doilea Război Mondial. Această tendință precede actuala administrație a SUA și nu poate fi explicată prin nicio decizie politică singulară sau lider politic”. Pettersson a concluzionat: „Discuția din articol vizează o dezbatere mai amplă în relațiile internaționale despre dacă asistăm la schimbări în ordinea internațională post-Război Rece”.

Conform datelor preliminare strânse de cercetători pentru anul în curs, violența nestatală (care include războaiele cartelurilor din Mexic și luptele sectare din Pakistan) continuă să producă mii de victime lunar.