Oamenii de știință de la Oxford au descoperit o genă care dublează riscul de a muri de Covid-19

Astfel, cercetătorii de la Universitatea din Oxford au descoperit că o versiune cu risc mai mare a genei împiedică, cel mai probabil, celulele căilor respiratorii și plămânilor să reacționeze în mod corespunzător la virus.

De asemenea, circa 60% dintre persoanele cu origini sud-asiatice sunt purtătoare ale acestei versiuni a genei, în comparaţie cu 15% dintre persoanele cu origini europene, conform studiului publicat joi.

Totodată, descoperirile ajută la explicarea motivelor pentru care s-ar putea să se fi înregistrat rate mai mari de spitalizare și de deces în anumite comunități și pe subcontinentul indian.

Autorii au atenţionat că gena nu poate fi folosită ca unică explicație, pentru că mulți alți factori, cum ar fi condițiile socio-economice, joacă un rol. În pofida unui impact semnificativ din partea virusului la persoanele cu ascendență afro-caribiană, doar 2% sunt purtători ai genotipului cu risc mai ridicat.

Astfel, persoanele cu această genă, cunoscută sub numele de LZTFL1, ar beneficia de vaccinare, care rămâne cea mai bună metodă de protecție, au menţionat autorii studiului.

Descoperirile ridică posibilitatea cercetării unor tratamente specifice pacienților cu această genă, deși în acest moment nu există medicamente adaptate.

Cercetătorii au găsit gena folosind inteligența artificială și tehnologia moleculară de ultimă oră

Acest lucru „arată că modul în care plămânii răspund la infecție este esențial”, a spus James Davies, co-autor principal și profesor asociat de genomică la Oxford, care a lucrat la terapie intensivă în timpul pandemiei.

„Acest lucru este important deoarece majoritatea tratamentelor s-au concentrat pe schimbarea modului în care sistemul imunitar reacționează la virus”.

Aşadar, Davies și colegii săi au găsit gena folosind inteligența artificială și tehnologia moleculară de ultimă oră. Echipa medicală a antrenat un algoritm pentru a analiza cantități mari de date genetice provenite de la sute de tipuri de celule din tot corpul, iar apoi a folosit o nouă tehnică care le-a permis să se concentreze asupra ADN-ului din spatele acestui semnal genetic specific.