Édouard Philippe îi cere lui Emmanuel Macron decizii după violențele din Franța

Macron a vorbit națiunii duminică seară, 18 octombrie 2026, la aproximativ 24 de ore după incidente. În relatarea într-un interviu video la Reuters, jurnalistul Michel Rose explică faptul că președintele a prezentat puține propuneri concrete și nu a declarat starea de urgență, deși existaseră cereri în acest sens. Unele voci solicitaseră și restricții de circulație, pe care Macron nu le-a anunțat în discurs.

Intervenția a fost considerată insuficientă inclusiv de foști aliați ai președintelui. Critica lui Philippe reprezintă, în evaluarea lui Rose, o dificultate politică suplimentară pentru Macron, aflat în ultimele luni ale celui de-al doilea și ultimului său mandat, după aproape un deceniu la putere.

Marion Solletty, corespondenta-șefă a Politico pentru Europa, a spus la BBC Newscast, emisiune a BBC News, că discursul televizat nu a oferit răspunsurile așteptate despre pașii necesari ieșirii din criză.

Deficitul și dobânzile limitează posibilitatea unor noi ajutoare

Rose descrie un președinte care încearcă să gestioneze nemulțumirile sociale cu bani puțini la dispoziție, sprijin politic redus și dificultăți crescânde în păstrarea ordinii publice. Paralizia politică este însoțită de perspectiva unei posibile crize financiare.

La BBC Newscast, Leila Abboud, care conduce biroul Financial Times din Paris, a explicat că deficitul mare al Franței și dobânzile tot mai ridicate la împrumuturile statului lasă mai puțin loc pentru noi ajutoare și subvenții.

Jurnalista a comparat situația cu reacția lui Macron la protestele vestelor galbene, din primul mandat. Ea a estimat din memorie sprijinul financiar de atunci la 11 miliarde. Președintele a participat și la întâlniri publice desfășurate de-a lungul mai multor luni, în care oamenii își exprimau nemulțumirile. Potrivit lui Abboud, acea mișcare a durat aproximativ un an.

Presiunea asupra cheltuielilor gospodăriilor are, în explicația jurnalistei, trei componente:

• Carburanții au prețuri ridicate, care se reflectă în cheltuielile de transport.
• Produsele din supermarketuri s-au scumpit, afectând cumpărăturile obișnuite.
• Apropierea iernii aduce preocupări legate de plata încălzirii.

Abboud a precizat că multe locuințe din Franța sunt încălzite electric, cu energie provenită din producția nucleară. Acest lucru le poate proteja într-o anumită măsură de creșterea prețului gazelor.

Solletty a amintit că nemulțumirile privind costul vieții au provocat manifestații și în alte țări: în Italia au avut loc proteste în același weekend, iar în Spania și Portugalia au existat mobilizări pe aceeași temă.

Orașele restricționează circulația după atacarea a peste 2.000 de spații comerciale

Luni, 19 octombrie 2026, mai multe orașe franceze folosesc puterile nou-acordate pentru limitarea deplasărilor nocturne. Autoritățile urmăresc astfel să împiedice formarea unor adunări pe străzi după jafurile, incendierile și confruntările cu poliția din weekend.

În BBC Newscast, prezentatorul Adam a anunțat atacarea a peste 2.000 de spații comerciale. Numai în Paris, numărul persoanelor arestate a depășit 350.

Manifestațiile au reunit sute de mii de participanți, pe fondul nemulțumirilor privind scumpirile și condițiile din școli. Abboud a explicat că mobilizarea de sâmbătă a venit după mai multe săptămâni de proteste inițiate de elevi.

În orașele mari, manifestațiile au debutat în general fără violențe. Jafurile și distrugerile au început ulterior, în anumite zone, iar Abboud a subliniat că aceste incidente locale nu pot descrie situația întregii Franțe.

„Nu vreau nici să minimalizez ce s-a întâmplat sâmbătă”, a precizat Abboud.

Autoritățile au pregătit efective pentru prea puțini manifestanți

Solletty a relatat că ministrul francez de Interne a recunoscut luni dimineață o eroare în estimarea participării: în stradă au ajuns de peste două ori mai mulți oameni decât anticipaseră autoritățile. Polițiștii mobilizați nu au fost suficienți, iar în unele zone nu au putut face față persoanelor implicate în violențe și jafuri.

Potrivit lui Abboud, ministrul și-a oferit demisia. I s-a cerut însă să continue să conducă intervenția autorităților până la calmarea situației.

„Nu e normal ca atât de multe magazine să fie jefuite în centrul Parisului și ca poliția să fie atât de puțin vizibilă perioade lungi ale nopții”, a spus jurnalista despre intervenția din capitală.

Prezentatorul Adam a explicat că traseul manifestației pariziene fusese stabilit târziu, iar piața aleasă pentru încheierea marșului nu putea cuprinde mulțimea. Oamenii s-au împărțit în grupuri, pe care efectivele existente nu au reușit să le gestioneze.

Abboud a considerat neobișnuită alegerea unui punct final în centrul Parisului. Ea a explicat că organizatorii negociază traseele manifestațiilor declarate cu autoritățile, iar prefectul le validează. Marșurile se termină de obicei spre periferie, frecvent în partea estică a capitalei, unde există piețe mai încăpătoare.

În evaluarea jurnalistei, această posibilă eroare de organizare trebuie examinată de autorități separat de regulile care stabilesc cum intervine poliția împotriva violențelor.

Intervenția poliției este contestată și pentru rănirea protestatarilor

Abboud a explicat că practica poliției franceze s-a modificat în aproximativ 20 de ani. Anterior, polițiștii păstrau distanța și evitau confruntarea directă cu manifestanții, inclusiv atunci când spre ei erau aruncate obiecte. Ulterior, prioritatea a devenit împiedicarea distrugerilor sau limitarea lor.

Jurnalista se așteaptă ca această abordare să fie din nou contestată, împreună cu utilizarea gazelor lacrimogene, a grenadelor asurzitoare și a armelor LBD. Ea anticipează verificări și solicitări de constituire a unor comisii parlamentare pentru examinarea pregătirii intervenției.

Solletty a explicat că guvernul este criticat atât pentru pagubele pe care nu le-a prevenit, cât și pentru intervențiile în urma cărora unii manifestanți foarte tineri au fost răniți grav. Ea a invocat relatări potrivit cărora doi protestatari și-ar fi pierdut câte o mână, iar un altul și-ar fi pierdut un ochi.

Adam a amintit și cazul unui adolescent care pierduse o mână cu câteva săptămâni înainte, după utilizarea unei grenade de către poliție. Folosirea acelui tip de grenade a fost ulterior suspendată temporar.

Premierul atribuie violențele extremei stângi

Premierul Franței a admis că nemulțumirile privind prețurile și școlile sunt legitime, însă a atribuit violențele unor persoane din extrema stângă. Solletty consideră că această explicație are și o miză politică.

Potrivit corespondentei, mișcarea a fost inițiată de liceeni, care solicitau inclusiv suplimentarea numărului de profesori și îmbunătățirea condițiilor de studiu. Reprezentanții partidului lui Mélenchon au venit ulterior la marșuri și au susținut cererile elevilor, fără să fi pornit protestele.

Solletty a precizat că liderului politic i se reproșează și faptul că nu a condamnat suficient de ferm violențele.

Abboud a arătat că autoritățile vorbesc și despre grupuri venite la manifestații cu scopul de a produce distrugeri. În opinia jurnalistei, experiența poliției cu astfel de grupuri ar fi trebuit să asigure o pregătire mai bună, oricare ar fi orientarea politică atribuită lor.

„Mi s-au părut destul de neconvingătoare explicațiile lor, ori încercările de a justifica scenele pe care le-am văzut spunând că au fost din vina extremei stângi”, a adăugat Abboud.

Jurnalista a relatat că gestionarea evenimentelor este criticată de partide din întregul spectru al opoziției, de la extrema stângă la extrema dreaptă.

Solletty a invocat sondaje în care majoritatea celor întrebați resping violențele, dar sprijină revendicările elevilor. Ea a pus această poziție în legătură cu îngrijorările privind viitorul economic al tinerilor și posibilitatea de a avansa social prin educație.

Corespondenta a vorbit și despre accentuarea segregării școlare, adică separarea elevilor în funcție de mediul social, care slăbește încrederea că școala poate îmbunătăți situația economică a unei persoane.

Marine Le Pen beneficiază politic de criză, în evaluările relatate

Alegerile prezidențiale franceze sunt la aproximativ șase luni distanță. Cu câteva ore înainte ca Macron să vorbească duminică seară, Marine Le Pen a difuzat un mesaj video de opt minute, în care s-a prezentat ca alternativă la puterea actuală.

Abboud, care discutase cu Le Pen înaintea incidentelor, a explicat că aceasta insistă asupra schimbării puterii și îl acuză pe președinte de deteriorarea situației Franței. În evaluarea jurnalistei, Le Pen se poate prezenta ca viitor șef al statului fără să fie nevoită să răspundă pentru incidentele de pe străzi.

Rose a relatat că Le Pen era deja favorită pentru scrutinul prezidențial din 2027 și a apreciat că violențele din weekend îi sporesc șansele. Un fost parlamentar din tabăra lui Macron, care vorbise cu președintele duminică, i-a descris jurnalistului perspectivele acesteia ca fiind mult mai favorabile după evenimente.

Abboud a amintit sondaje care o plasau pe Le Pen în fruntea intențiilor de vot pentru primul tur. Alte cercetări citate de jurnalistă arătau că aproximativ 70% dintre respondenți erau nemulțumiți de direcția în care merge Franța, iar 90% voiau ca scrutinul să aducă o schimbare reală.