Pașaportul simplu nu este valabil pentru vot în România. În străinătate, acest act este însă acceptat la urne

Consecința imediată este simplă: același document poate fi bun peste graniță și inutil la o secție din România. Potrivit Autorității Electorale Permanente, în țară nu se poate vota cu pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar, în timp ce în străinătate aceste documente sunt acceptate la vot în condițiile prevăzute pentru alegătorii aflați acolo.

Dreptul de vot îl au cetățenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv până în ziua alegerilor, dacă dețin un act de identitate valabil emis de statul român. Regulile de bază rămân cele din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților și din Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, aflate în vigoare la 25 august 2026.

În altă localitate din România se votează la orice secție

Cetățenii aflați în altă localitate decât cea de domiciliu sau reședință pot vota la orice secție de votare din România. Ei sunt înscriși în lista electorală suplimentară, nu pe lista permanentă a secției respective.

Pentru votul în țară sunt valabile următoarele acte de identitate românești, potrivit AEP:

• Cartea de identitate
• Cartea electronică de identitate
• Cartea de identitate provizorie
• Buletinul de identitate
• Pașaportul diplomatic
• Pașaportul diplomatic electronic
• Pașaportul de serviciu
• Pașaportul de serviciu electronic
• Carnetul de serviciu militar, pentru elevii din școlile militare

Lista are o limită importantă pentru cei care pleacă la drum doar cu pașaportul: pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar nu pot fi folosite pentru vot în România. Asta înseamnă că un alegător aflat în tranzit între localități trebuie să verifice înainte de ziua votării dacă are asupra sa un document acceptat la secția din țară.

În străinătate se votează tot pe listă suplimentară, dar cu alte acte

Și în afara țării, alegătorii sunt înscriși în liste electorale suplimentare. Diferența este că setul de documente acceptate este mai larg pentru românii cu reședința în străinătate sau aflați acolo ocazional.

Actele valabile pentru votul în străinătate sunt:

• Pașaportul simplu
• Pașaportul simplu temporar
• Pașaportul simplu electronic, cu menționarea țării de domiciliu
• Cartea de identitate
• Cartea electronică de identitate
• Cartea de identitate provizorie
• Buletinul de identitate, pentru cei cu reședința în străinătate sau aflați ocazional
• Pașaportul diplomatic
• Pașaportul diplomatic electronic
• Pașaportul de serviciu
• Pașaportul de serviciu electronic

Un document nu poate fi folosit la secțiile din afara țării: titlul de călătorie. Informațiile au fost sintetizate și din ghidurile publicate pe elections.europa.eu, iar subiectul a fost relatat și de agerpres.ro.

Urna mobilă este disponibilă doar în țară și cere documente doveditoare

Urna mobilă poate fi cerută numai pentru votul în România. Ea este destinată alegătorilor netransportabili din cauza bolii sau invalidității, celor internați în spitale sau așezăminte sociale și aparținătorilor acestora, persoanelor aflate în arest la domiciliu, reținute ori deținute, dar și angajaților cu specific activ, cum este personalul medical de gardă.

Cererea trebuie să cuprindă datele de identificare esențiale, astfel încât echipa secției să poată ajunge la adresa indicată:

• numele și prenumele
• CNP-ul
• domiciliul sau reședința
• adresa imobilului unde este solicitată deplasarea
• seria și numărul actului de identitate
• numărul de telefon

Lipsa numărului de telefon nu duce la respingerea cererii. Pentru boală sau invaliditate, dovada poate fi o adeverință în original de la medicul de familie sau o copie a oricărui act medical ori oficial din care rezultă imposibilitatea de deplasare la secție.

Votul prin corespondență este deschis românilor cu domiciliul sau reședința în străinătate

Românii cu drept de vot care au domiciliul sau reședința în străinătate se pot înregistra pentru votul prin corespondență prin formularul online de pe votstrainatate.ro, portal gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă. Înregistrarea începe, de regulă, la 1 aprilie în anul în care au loc alegeri pentru Președintele României sau pentru Senat și Camera Deputaților.

Termenul-limită expiră cu 45 de zile înainte de data votării pentru fiecare tip de alegeri. La înscriere sunt necesare copia scanată sau fotografia actului de identitate și documentul care dovedește dreptul de ședere, eliberat de autoritățile străine. Lista documentelor care dovedesc dreptul de ședere este cuprinsă în Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 373/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 187/2024.

După completarea formularului, alegătorul primește un e-mail de verificare cu un link valabil 24 de ore. Cererea este confirmată numai după accesarea acelui link, iar AEP validează înscrierea în termen de 5 zile.

Plicul cu votul trebuie să ajungă cu 4 zile înaintea datei votării

La votul prin corespondență, expedierea plicului nu poate fi lăsată pentru final. Plicurile exterioare sigilate trebuie trimise suficient de devreme pentru a ajunge până cu 4 zile înaintea datei votării inclusiv.

Dacă biroul electoral pentru votul prin corespondență nu a înregistrat primirea plicului, alegătorul își poate exercita dreptul de vot la cea mai apropiată secție de votare din străinătate. Pasul următor, pentru fiecare scrutin, rămâne verificarea din timp a termenului de 45 de zile pentru înregistrare și a expedierii plicului astfel încât acesta să fie livrat cel târziu cu 4 zile înaintea votării.