Peste 400 de mandate anulate – Cum a transformat Kremlinul Interpolul în armă

Mii de dosare interne au ajuns în presă. O scurgere de informații fără precedent. Acum vedem amploarea reală a modului în care Rusia manipulează sistemul internațional de poliție pentru a-și vâna criticii. Datele, obținute de BBC World Service și agenția franceză Disclose și analizate de Digi24, arată un abuz metodic, prin care Moscova inventează acuzații penale împotriva oponenților politici, jurnaliștilor și oamenilor de afaceri care refuză să se supună ordinelor.

„O chestiune morală” care te transformă în fugar

Povestea lui Igor Pestrikov spune totul. Acționar majoritar la mari companii metalurgice, el a fost presat de miniștrii ruși, chiar înainte de invazia Ucrainei. Ordinul? Să nu mai vândă în străinătate și să aprovizioneze exclusiv piața internă. Pestrikov a înțeles imediat miza. Produsele sale puteau fi folosite pentru componente militare, de la avioane de vânătoare la tancuri. A refuzat. „Era și o chestiune morală… nimeni nu voia să se implice, nici măcar indirect, în producția de ceva folosit pentru a ucide oameni”, a mărturisit el.

Refuzul său, combinat cu faptul că soția sa este ucraineancă, a declanșat iadul. Companiile i-au fost luate de stat, iar el s-a trezit cu o anchetă penală pentru infracțiuni financiare. A fugit. A ajuns în Franța în iunie 2022. Acolo a aflat că se află pe o listă de „difuzare roșie” a Interpol, la cererea Rusiei. Dintr-o dată, un paria internațional. „Poliția poate intra în casa ta în orice moment… de aceea te simți ca un șobolan încolțit”. A urmat o luptă de aproape doi ani. În final, comisia de control a Interpol (CCF) i-a dat dreptate, stabilind că dosarul său era „în principal de natură politică” și anulând mandatul.

Cifrele care arată un abuz sistematic: Rusia, campioană la plângeri

Cazul lui Pestrikov nu este izolat. Nici pe departe. Datele scurse arată că, în ultimul deceniu, unitatea de reclamații a Interpol a primit de trei ori mai multe plângeri împotriva Rusiei decât împotriva Turciei, următoarea țară din clasament. Coincidență? Greu de crezut.

Cifrele sunt șocante. Documentele arată că cel puțin 700 de persoane căutate de Rusia au depus plângeri la CCF. Dintre acestea, cel puțin 400 au obținut anularea mandatelor de arestare. Mai mult decât orice altă țară. „Istoric, Rusia a fost unul dintre principalii autori ai notificărilor roșii abuzive”, afirmă avocatul britanic Ben Keith, specializat în astfel de cazuri. El spune că are un flux constant de clienți vizați de Rusia, mulți dintre ei pro-Ucraina sau victime ale unor preluări ostile de afaceri. Avocatul internațional Yuriy Nemets confirmă că nici măcar verificările suplimentare introduse de Interpol după invazia Ucrainei nu au oprit abuzurile. „Nu este greu să păcălești sistemul”, spune el.

Când sistemul oficial e blocat, Moscova folosește ușa din dos

Scurgerea de informații nu expune doar abuzul notificărilor roșii. Ea dezvăluie și o metodă mai perfidă. Mii de mesaje din sistemul intern al Interpol arată cum Rusia ocolește procedurile formale. Un exemplu clar: într-un mesaj trimis către Abu Dhabi, Moscova recunoaște că Interpol i-a respins o cerere de notificare roșie, dar cere totuși ajutor pentru a localiza persoana vizată.

Un alt caz este cel al jurnalistului Armen Aramyan. El a fugit din Rusia după ce a relatat despre protestele pro-Navalnîi. În februarie 2023, Rusia a trimis mesaje către Germania și Armenia, ocolind sistemul formal. Cereau „orice informații utile” despre el. Când i s-a arătat mesajul, Aramyan a fost „șocat, dar nu surprins”. Scopul nu era neapărat extrădarea. Era colectarea de informații și menținerea unei stări de presiune constantă.

Interpol știa. Și totuși, restricțiile au fost relaxate

Poate cel mai grav aspect relevat de documente este că la vârful Interpol se cunoștea situația. Rapoarte interne din 2024 și 2025 arată „îngrijorarea serioasă” a unor directori față de „utilizarea abuzivă intenționată” a sistemelor de către Rusia, menționând „încălcări flagrante” ale regulilor. În 2024, Rusia a încercat chiar să emită mandate pe numele unui procuror și al unor judecători de la Curtea Penală Internațională. Asta după ce aceștia au emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. Cererile au fost respinse.

Surprinzător sau nu, în ciuda acestor dovezi zdrobitoare, rapoartele arată că în 2024 și 2025 s-a discutat eliminarea restricțiilor suplimentare impuse Rusiei. Informatorul susține că, în 2025, Interpol chiar a renunțat discret la unele dintre aceste măsuri. Contactat, Interpol a invocat reguli stricte privind prelucrarea datelor și a negat că ar prioritiza cooperarea polițienească în detrimentul drepturilor omului. Pentru victime precum Igor Pestrikov, pericolul rămâne. „Apăsând un buton, [Rusia] poate atribui orice infracțiune unei persoane – ceea ce le permite să o persecute în continuare în întreaga lume”.