Numărul cetățenilor ucraineni și al altor persoane care au fugit din calea războiului și primește protecție temporară în Uniunea Europeană a continuat să crească. În luna mai, sistemul european a ajuns la un total de 4,38 milioane de persoane înregistrate oficial. Datele publicate de Eurostat arată că, deși ritmul de creștere este acum mai redus, statele membre continuă să gestioneze unul dintre cele mai ample programe de protecție pentru persoanele strămutate din istoria recentă a Uniunii Europene.
Unde se află cei mai mulți refugiați
Dar unde se duc mai exact acești oameni? Cifrele vorbesc de la sine.
Germania conduce detașat clasamentul european al țărilor gazdă. La 31 mai, statul german avea înregistrați 1.283.270 de beneficiari ai protecției temporare acordate persoanelor care au fugit din Ucraina. Asta înseamnă o pondere uriașă, de 29,3% din totalul raportat la nivelul Uniunii Europene. Pe locurile următoare se află Polonia, cu 967.505 persoane (adică 22,1% din total), și Spania, care a preluat 267.400 de beneficiari (6,1%).
Iar dinamica lunară arată o mișcare continuă a acestor populații. Față de sfârșitul lunii aprilie, în Uniunea Europeană erau înregistrați cu 7.795 mai mulți beneficiari, ceea ce este o creștere de 0,2%. Numărul a crescut efectiv în 22 dintre cele 26 de state membre pentru care autoritățile europene au date disponibile.
Italia a înregistrat cel mai mare salt în valori absolute, primind încă 6.250 de persoane (+15,3%). Germania a raportat un plus de 3.610 persoane (+0,3%), iar Spania a adăugat 2.295 de persoane (+0,9%). La polul opus, anumite state văd plecări masive. Bulgaria a raportat cea mai mare scădere, cu 12.345 de beneficiari mai puțin față de luna precedentă (-14,8%). Polonia a pierdut 3.750 de persoane (-0,4%), iar Franța a înregistrat un minus de 665 de persoane (-1,3%).
Aproape o treime dintre beneficiari sunt copii
V-ați gândit vreodată cum arată structura exactă a acestei populații strămutate? Așa cum detaliază o analiză publicată recent de Adevarul, cetățenii ucraineni reprezintă peste 98,5% dintre persoanele aflate sub protecție temporară în Uniunea Europeană.
Dincolo de cifrele brute, realitatea aduce provocări uriașe pentru sistemele sociale. Structura beneficiarilor arată că 43,4% sunt femei adulte. Bărbații adulți reprezintă 26,8% din total. Numai că 29,8% dintre cei înregistrați sunt minori. Practic, aproape o treime dintre persoanele protejate sunt copii care au nevoie de integrare școlară și asistență medicală.
Dacă schimbăm perspectiva și ne uităm la impactul direct, mediile arată diferit. Media Uniunii Europene este de 9,7 persoane aflate sub protecție la mia de locuitori. Cele mai ridicate rate (raportate strict la populația locală) se înregistrează în Slovacia, cu 26,8 beneficiari la mia de locuitori. Urmează Polonia cu 26,5 și Cipru cu 25,9.
Ce înseamnă aceste date pentru România
România nu se află printre statele care găzduiesc cele mai mari comunități de beneficiari stabili. Până la urmă, mulți aleg doar să tranziteze teritoriul nostru. Țara noastră rămâne însă una dintre principalele porți de intrare în Uniunea Europeană pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina.
Autoritățile române continuă să acorde protecție temporară persoanelor eligibile, fix în baza mecanismului european activat după declanșarea invaziei ruse în februarie 2022. Acest statut le permite refugiaților să locuiască legal în România și în celelalte state membre. Le deschide ușa către piața muncii, le asigură acces la servicii medicale, educație și alte forme de sprijin social.
Și procedurile birocratice merg mai departe la nivel comunitar. Protecția temporară a fost instituită prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului Uniunii Europene din 4 martie 2022. În iunie 2025 Consiliul UE a decis prelungirea acestui mecanism până la 4 martie 2027.
