Peste 60.000 de cetățeni marocani au traversat granița spre enclava spaniolă Ceuta într-un interval foarte scurt. Valul migrator uriaș lovește direct în inima dezbaterilor politice de la Paris și Bruxelles, unde liderii europeni se împart acum în două tabere radical opuse.
22 de miniștri cer măsuri urgente la granițe
Ecoul acestei crize s-a auzit imediat la Roma, Copenhaga și Paris. La inițiativa Italiei și Danemarcei, 22 de miniștri de interne i-au trimis o scrisoare oficială președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ei cer obligația Uniunii Europene de a „descuraja eficient și de a combate necruțător migrația ilegală”.
Franța, Spania, Portugalia, Luxemburg și Irlanda au refuzat să semneze documentul.
Pedro Sánchez publicase recent un text în The New York Times în care afirma clar: „Sunt premierul Spaniei. Iată de ce Occidentul are nevoie de migranți”. Guvernul de la Madrid a regularizat situația a peste un milion de persoane aflate ilegal pe teritoriul spaniol (o decizie luată cu doar câteva luni înaintea crizei actuale). Mai mult, spaniolii au catalogat propunerile Italiei și Danemarcei drept „egoiste” și „ilegale”.
Marine Le Pen atacă direct clasa politică tradițională
Într-o analiză publicată recent de Adevarul se arată că imaginile din Ceuta riscă să devină un moment electoral definitoriu pentru Franța. Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat, iar tabăra centristă mizează pe Gabriel Attal sau Édouard Philippe.
Philippe a numit imaginile de la frontieră drept „grave și inacceptabile”.
Iar Marine Le Pen a taxat imediat această declarație. Liderul Rassemblement National a amintit electoratului că, între 2017 și 2020, exact când Philippe era prim-ministru, Franța a acordat cu aproximativ 30% mai multe permise de ședere și cu aproape 60% mai multe statute de refugiat comparativ cu anii administrației socialiste a lui François Hollande.
Planul lui Le Pen propune întărirea imediată a controalelor la granițele Franței. După alegerile din 2027, ea vrea restrângerea libertății de circulație în spațiul Schengen exclusiv pentru cetățenii Uniunii Europene.
Până la urmă, ce înseamnă asta pentru viitorul liberei circulații? Un sondaj al unei televiziuni franceze arată că aproape 98% dintre participanți susțin o înăsprire a regulilor privind libera circulație.
Tensiuni în Paris și schimbarea de direcție
Tensiunea crește și din cauza incidentelor violente interne. Un atac cu cuțitul pe o stradă din Paris a readus în prim-plan relația dintre securitate și integrare, mai ales după informațiile inițiale conform cărora agresorul ar fi acționat la „porunca lui Allah”.
Autoritățile au limitat rapid comunicarea publică despre identitatea atacatorului. Cazul a dispărut din atenția presei. Marine Le Pen a acuzat imediat guvernul că încearcă să evite o dezbatere incomodă despre migrația necontrolată.
Cifrele oficiale arată dimensiunea comunităților din Franța: 621.000 de rezidenți de origine marocană, 658.000 din Algeria și peste 312.000 din Tunisia. La aceștia se adaugă sute de mii de persoane aflate ilegal pe teritoriul francez, conform estimărilor din 2022.
Modelul aplicat de Giorgia Meloni în 2022 inspiră acum dreapta franceză. În cercurile politice se discută chiar despre alegeri anticipate în Italia în primăvara anului viitor. Acestea s-ar suprapune perfect cu primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța.
Cum afectează criza flancul estic al NATO
Să fim serioși, presiunea de la granițele sudice nu este doar problema țărilor vestice. Uniunea Europeană are bugete și capacități administrative limitate.
Când criza din Mediterana se acutizează, atenția și banii se mută automat acolo. Pentru România, Polonia și țările baltice, ecuația devine complicată. În timp ce estul Europei cere resurse pentru a face față amenințării militare a Rusiei, sudul continentului solicită fonduri uriașe pentru securizarea frontierelor maritime.
Belarus a folosit deja migranții împotriva Poloniei și Lituaniei în 2021, iar Turcia a amenințat constant cu deschiderea rutei balcanice. Acum, Marocul demonstrează că poate folosi Ceuta și Melilla ca pârghie diplomatică.
Astăzi, NATO cere aliaților investiții fără precedent în apărare, în timp ce războiul din Ucraina continuă să absoarbă o parte masivă din logistica și bugetele statelor membre.
