Premierul maghiar Péter Magyar solicită oficial rambursarea amenzii zilnice de un milion de euro impusă țării sale de Uniunea Europeană pentru politica privind migrația. Liderul de la Budapesta vrea să recupereze și cele 2 miliarde de euro din fondurile de redresare pierdute.
Factura uriasa platita de Budapesta
Bruxelles-ul a amendat Ungaria cu o sumă forfetară de 200 de milioane de euro în 2024. La această sumă se adaugă penalitatea zilnică. Motivul? Guvernul condus de Viktor Orbán nu a pus în aplicare o decizie din 2020 a Curții Europene de Justiție privind migrația.
Instanța a stabilit atunci că statul vecin a încălcat legislația UE prin faptul că nu a garantat solicitanților de azil dreptul la un tratament echitabil. Concret, Ungaria ridicase un gard la granița cu Serbia (pentru a preveni intrarea migranților), iar cererile de azil trebuiau depuse la consulatul maghiar din Belgrad, unde marea majoritate erau pur și simplu respinse.
Până acum, Ungaria a fost lovită cu amenzi europene de aproape un miliard de euro din această cauză.
Iar lucrurile nu s-au oprit aici. Deși după victoria categorică din alegerile parlamentare din aprilie, Magyar a promis că va rezolva rapid problema amenzilor zilnice, de la preluarea mandatului său țara a mai acumulat penalități de 69 de milioane de euro.
Politica granitelor inchise si dublul standard
Așa cum semnalează Euronews într-o analiză publicată recent, premierul maghiar consideră că penalitățile au la bază o „decizie suprapolitizată” a instanței, pe care o numește „inacceptabilă” în actualul climat politic.
„Este clar că atitudinea în Europa se schimbă complet, iar acum aproape fiecare stat membru, cu excepția unuia sau a două, vrea să acționeze, și va acționa, mult mai radical și în forță în prevenirea migrației ilegale,” a declarat Magyar.
Dar oare cum ne afectează pe noi aceste tensiuni diplomatice? Când statele membre încep să ia măsuri individuale mai dure la frontiere și să ceară externalizarea migrației, România simte imediat presiunea în negocierile pentru aderarea completă la spațiul Schengen terestru, unde controalele stricte rămân o monedă de schimb pentru politicienii europeni.
Între timp, UE caută soluții externe. Italia a deschis deja un centru de procesare a azilului în Albania, în timp ce Comisia Europeană colaborează cu țări terțe pentru a combate intrările neregulamentare și a facilita returnările, existând și planuri de a stabili centre de returnare în afara teritoriului UE.
„Este nedrept și inacceptabil ca Ungaria, într-o situație cu totul nouă, să fie nevoită să plătească un milion de euro pe zi pentru o măsură pe care și alții o iau, poate prin legislație de nivel inferior sau mecanisme diferite,” a adăugat premierul maghiar. Acesta susține că executivul său lucrează îndeaproape cu Comisia Europeană pentru a opri amenzile zilnice, păstrând în același timp migranții în afara granițelor Ungariei.
Bugetul european pus pe masa negocierilor
Dincolo de problema migrației, Magyar presează Bruxelles-ul să ramburseze și cele 2 miliarde de euro din fondurile de redresare post-pandemie. Acești bani au fost reținuți din cauza nerespectării unor termene limită în 2024 și 2025.
„Nu vom lăsa acești bani să se irosească. Soluția este urgentă, dar vom cere acești bani înapoi. Cred că îi vom obține, din moment ce bugetul necesită o decizie unanimă,” a transmis Magyar.
Aici intervine de fapt miza politică majoră. Uniunea Europeană trebuie să finalizeze următorul său buget pe șapte ani până la sfârșitul acestui an. O procedură care necesită aprobarea tuturor celor 27 de state membre, oferind astfel Budapestei o pârghie uriașă de negociere.
Până la urmă, tactica nu este nouă. Să ne amintim că în luna mai, Magyar a convenit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deblocarea a 16,4 miliarde de euro din fondurile de coeziune și redresare care fuseseră anterior înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept și corupție.
Pentru a accesa efectiv acești bani, Ungaria trebuie să finalizeze mai întâi o serie de reforme obligatorii cerute de blocul comunitar.
