Petrolierul Marinera, confiscat de forțele americane în Atlantic pe 7 ianuarie, aparține unui om de afaceri din Crimeea anexată care controlează o companie înființată recent în Rusia, potrivit unei investigații Novaia Gazeta Europa. Echipajul navei se află sub anchetă penală în SUA, iar Rusia a cerut întoarcerea cetățenilor săi.
Proprietarul din Crimeea și legăturile sale
Nava este deținută de compania Burevestmarin, înregistrată la Riazan în urmă cu doar șase luni. Directorul și unicul proprietar este Ilia Bugai, un antreprenor din Crimeea anexată care în prezent locuiește la Moscova. Acesta ocupă totodată funcția de director general al companiei Rusneftehimtorg, specializată în comerțul cu produse petroliere.
Petrolierul era cunoscut anterior sub numele Bella 1, înainte de a fi redenumit Marinera în decembrie 2024. Reînregistrarea în Rusia și schimbarea pavilionului au avut loc în contextul urmăririi de către forțele americane, într-o încercare de a evita capturarea.
Echipajul sub anchetă penală în SUA
Potrivit The New York Times, în echipajul petrolierului se află cetățeni ai Rusiei și Ucrainei. Canale rusești de Telegram susțin că doar doi membri ai echipajului ar fi cetățeni ruși, iar căpitanul navei ar avea cetățenie georgiană. Procurorul general și ministrul american al Justiției, Pam Bondi, a declarat că membrii echipajului se află sub anchetă penală.
„În urma nerespectării ordinelor pazei de coastă, echipajul acestei nave este supus unei anchete complete, iar tuturor celor vinovați li se vor aduce acuzații penale”, a scris Bondi pe rețeaua X. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că paza de coastă americană deține un ordin judecătoresc care autorizează sechestrarea navei și permite transportarea membrilor echipajului în Statele Unite pentru a fi trași la răspundere penală.
Operațiunea de capturare și tentativa de evadare
Petrolierul a fost reținut într-o zonă din Atlantic situată între Islanda și Insulele Feroe, cu sprijinul Marii Britanii. După interceptare, nava a fost escortată spre coasta de nord a Scoției. La momentul capturării, petrolierul naviga sub pavilion rusesc, după ce fusese reînregistrat în Rusia la sfârșitul lunii decembrie.
Marinera se află sub sancțiuni americane din 2024, fiind acuzată de transportul de petrol iranian. Potrivit autorităților SUA, nava a plecat din Iran în august 2024 și s-a îndreptat spre Venezuela, unde petrolul iranian ușor este folosit pentru a dilua țițeiul venezuelean, mult mai greu. La mijlocul lunii decembrie, când se apropia de coastele Venezuelei, petrolierul naviga fără pavilion național și era considerat „fără stat”.
Manevrele de evitare și reînregistrarea în Rusia
Pe 21 decembrie, militarii americani au încercat să intercepteze nava în Marea Caraibilor, însă echipajul a oprit sistemele GPS și a întors petrolierul în Atlantic. Transponderul a fost repornit abia pe 1 ianuarie 2025. După tentativa de capturare, marinarii au desenat un drapel rus pe bordaj și au anunțat că nava a trecut sub jurisdicția Federației Ruse.
Petrolierul a fost redenumit Marinera și înscris în Registrul Maritim Rus, cu port de înregistrare la Soci. Ministerul rus al Transporturilor a confirmat că aceste modificări au fost efectuate pe 24 decembrie 2024. După schimbarea pavilionului, Kremlinul a cerut Statelor Unite să înceteze urmărirea navei și a transmis o notă diplomatică în acest sens, însă operațiunea americană a continuat.
Reacțiile diplomatice și tensiunile internaționale
După capturarea petrolierului, Ministerul rus de Externe a cerut Statelor Unite să nu împiedice „întoarcerea acasă” a cetățenilor ruși aflați la bord și să le asigure un tratament uman. Ministerul rus al Transporturilor a confirmat reținerea navei de către autoritățile americane și a condamnat acțiunea. Presa rusă a relatat că Moscova ar fi trimis în zonă o submarină și alte nave militare pentru escortă, fără a reuși însă să împiedice capturarea.
Ministerul chinez de Externe, China fiind una dintre destinațiile petrolului venezuelean, a declarat că reținerea petrolierului „încalcă grav dreptul internațional” și a reiterat opoziția Beijingului față de sancțiunile care nu sunt aprobate de Consiliul de Securitate al ONU. Această poziție reflectă tensiunile crescânde dintre marile puteri în contextul regimurilor de sancțiuni unilaterale.
Campania americană împotriva petrolierelor sancționate
În luna decembrie 2024, Statele Unite au anunțat că vor intercepta și reține petrolierele implicate în exporturi de petrol venezuelean care încalcă regimul de sancțiuni. De atunci, mai multe nave au fost deja reținute, Marinera fiind doar una dintre ele. Această escaladare a măsurilor de aplicare a sancțiunilor marchează o intensificare a presiunii americane asupra rețelelor de transport ilegal de petrol.
Cazul Marinera ilustrează complexitatea operațiunilor de evitare a sancțiunilor, care implică schimbări rapide de pavilion, oprirea sistemelor de urmărire și utilizarea unor structuri de proprietate opace. Legăturile proprietarului cu Crimeea anexată adaugă o dimensiune geopolitică suplimentară acestui caz, în contextul sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
