Presiunea internă crește la Teheran pentru dezvoltarea unui arsenal nuclear. O publicație afiliată Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice cere deschis construirea bombei atomice, în timp ce liderii religioși solicită oprirea imediată a negocierilor cu Washingtonul.
Mesajele venite din interiorul țării pun sub semnul întrebării viitorul acordului de pace semnat recent cu administrația Trump. Falia dintre angajamentele oficiale și retorica facțiunilor dure devine tot mai adâncă.
Presiuni pentru arsenalul nuclear
Agenția de presă de stat Fars a publicat duminică un articol de opinie intitulat exact așa: „Nicio opțiune în afară de construirea bombei atomice”. Textul argumentează că Iranul trebuie să negocieze de pe poziții de forță.
Iar logica prezentată este una pur militară. „Pentru a obține pacea și calmul de care are nevoie, Iranul trebuie neapărat să atingă descurajarea nucleară, asigurându-se astfel că restul problemelor pot fi rezolvate prin negocieri”, se arată în materialul publicat.
Autorii fac o paralelă cu situația Chinei din anii 1970 (perioada în care tensiunile globale erau complet diferite). Ei susțin că Statele Unite au acceptat dialogul diplomatic abia după ce Beijingul a obținut arma supremă. Până la urmă, scopul declarat nu ar fi declanșarea unui război, ci menținerea unui echilibru de forțe care să limiteze un conflict regional cu SUA sau Israelul.
Clerul din Qom cere blocarea dialogului cu americanii
Dar lucrurile nu se opresc la nivel mediatic. Influentele centre teologice din orașul sfânt Qom au cerut oficial președintelui și Consiliului Suprem de Securitate Națională să taie orice contact diplomatic cu americanii. Qom reprezintă nucleul ideologic al regimului islamic.
Tensiunile din regiune sunt la cote maxime.
Așa cum detaliază o analiză publicată recent de Adevarul, clerul vede atacurile aeriene americane din Strâmtoarea Ormuz drept o încălcare a primului punct din acordul cadru. Acel punct prevedea încetarea completă a ostilităților. Conform televiziunii de stat Irib, liderii religioși consideră continuarea discuțiilor complet inutilă.
În același timp, Esmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, a apărat dreptul la autoapărare. Oficialul a acuzat statele din Golf de lipsă de solidaritate și a criticat tăcerea internațională privind arsenalul nuclear deținut de Israel.
Efectele tensiunilor asupra economiei
V-ați gândit vreodată cum se simt aceste declarații de la mii de kilometri distanță direct în bugetul familiei?
Să fim serioși, o criză majoră în Strâmtoarea Ormuz blochează instant rutele petroliere globale. Când tensiunile cresc între Teheran și Washington, prețul barilului de petrol explodează pe piețele internaționale, iar șoferii români văd imediat asta la pompele din București sau Cluj. Orice escaladare militară se traduce direct în inflație importată și carburanți mai scumpi pentru noi toți.
AIEA cere acces în centrele nucleare
Pe plan internațional, monitorizarea rămâne blocată. Memorandumul de Înțelegere semnat la începutul acestei luni la Washington obligă Iranul să renunțe la dezvoltarea armelor nucleare și să primească din nou inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
Mai mult, Statele Unite au cerut suspendarea îmbogățirii uraniului pentru o perioadă de 20 de ani.
Numai că accesul promis pentru luna septembrie nu include centrele lovite de atacurile aeriene americane din 2025. Rezervele actuale de uraniu îmbogățit ale țării rămân deocamdată neverificate, iar comunitatea internațională așteaptă clarificări.
Rafael Grossi, directorul general al AIEA, a cerut verificări urgente în teren. „Guvernul Iranului a afirmat clar că nu are această intenție de a dezvolta arme nucleare, dar intențiile nu sunt suficiente. Pentru a avea certitudine, avem nevoie de un sistem de verificare foarte solid cât mai curând posibil”, a declarat șeful instituției internaționale.
