Presiune pe deficitul de 6,5%. Bolojan, discuții la BNR pentru bugetul pe 2026

Întâlnirea, care are loc chiar în această dimineață la sediul BNR, se concentrează pe arhitectura bugetului pentru anul 2026, într-un climat economic marcat de o inflație ridicată. Potrivit surselor Digi24, pe agenda discuțiilor dintre șeful Executivului și conducerea BNR se află și ținta de deficit, pe care Guvernul se luptă să o mențină sub pragul de 6,5%.

Isărescu dă undă verde, dar cu un preț: inflația

Surprinzător sau nu, poziția Băncii Naționale pare să fie una de susținere a direcției actuale. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a confirmat în nenumărate rânduri faptul că măsurile fiscale adoptate de către Executiv duc România pe un ritm bun. Există însă și un cost asumat. Isărescu a subliniat că „trebuie să ne asumăm această inflație”, sugerând că stabilitatea pe termen lung necesită sacrificii pe termen scurt. Discuția este una tehnică, dar cu implicații directe în buzunarul fiecărui român. Guvernul ar trebui să adopte în curând legea privind indicatorii macroeconomici, date pe care, în prezent, Executivul le preia direct de la Banca Națională, făcând din această întâlnire una de bază pentru construcția bugetară.

Cursa contra-cronometru a Guvernului: Bugetul, gata până în martie

Timpul este cel mai mare inamic al Executivului. Pe 13 ianuarie, chiar premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetul de stat pe anul 2026 ar trebui să fie adoptat până la finalul lunii februarie. O țintă ambițioasă, care explică agitația din ultimele zile.

Întâlnirea de la BNR nu este un eveniment izolat. Chiar pe 14 ianuarie, Bolojan a purtat discuții intense cu o parte din miniștrii de greutate din cabinet, tocmai pe tema bugetului pentru 2026 și a menținerii deficitului sub pragul de 6,5%. La ședință au participat șefii de la Transporturi, Agricultură, Sănătate, Muncă, Justiție și Energie, ministere care gestionează bugete uriașe și reforme delicate. Fiecare vrea mai mulți bani, dar sacul este limitat.

Ministrul Finanțelor vine cu vești. Dar și cu o nuanță

În tot acest tablou tensionat, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a încercat să calmeze spiritele. Marți, acesta a făcut un anunț așteptat de întreg mediul de afaceri. A garantat că în procesul de elaborare a bugetului de stat „nu sunt avute în vedere majorări ale TVA, nici pentru sectorul HoReCa și nici pentru alte domenii economice”.

Aici apare însă o nuanță interesantă. În timp ce discuțiile din Guvern se poartă pe un deficit de 6,5%, Nazare a anunțat că ținta de deficit bugetar pentru 2026 este „spre 6%”. Această diferență de 0,5 puncte procentuale poate părea mică, dar în termeni reali înseamnă miliarde de lei. Cifra finală, a precizat ministrul, va fi stabilită după consultările cu Comisia Europeană, adevăratul arbitru al disciplinei bugetare din Uniune.

De unde plecăm? Cifrele reci ale anului 2025

Pentru a înțelege miza discuțiilor, trebuie să privim la cifrele recente. Potrivit șefei Comisiei de buget-finanțe din Senat, România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB. Vestea bună este că cifra e mai mică decât cea programată inițial, de 8,4%. Vestea proastă este că rămâne la un nivel foarte ridicat. Proiecțiile pentru 2026 sunt prudente, cu o creștere economică de aproximativ 1% și un PIB estimat la circa 2.045 de miliarde de lei. Provocarea abia acum începe.