România își asumă un rol direct în sprijinirea militară a Kievului și va produce drone pentru și împreună cu Ucraina. Ministerul Apărării Naționale a confirmat deja inițiativa, evaluată la 200 de milioane de euro, care urmează să fie derulată prin instrumentul european SAFE (Security Action for Europe).
Riscul unor atacuri asupra fabricilor românești
Ministerul Apărării din Țările de Jos a lansat un avertisment clar la finalul lunii trecute. Rușii ar putea lansa o campanie militară împotriva unui stat membru NATO la doar un an după încheierea invaziei din Ucraina.
Iar lucrurile devin și mai concrete. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat recent că Rusia „ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani”.
Cifrele și datele de pe teren confirmă starea de alertă.
Într-o analiză publicată recent de Adevarul, politologul Alexandru Balaș de la Universitatea SUNY Cortland New York explică riscurile la care se expune Bucureștiul prin această colaborare militară.
„Decizia de a produce drone pentru și cu Ucraina este corectă, dar, pe de altă parte, ne poate expune și mai mult pe noi. Da, este posibil. Dintr-un anumit punct de vedere, Rusia poate să zică: «Dom’le, produceți armament care este folosit împotriva noastră. Așa că lovim acele fabrici care produc dronele». Deci, clar există acest risc, iar rușii pot să-i dea această interpretare dacă vor căuta motive pentru a justifica orice escaladare”, a explicat expertul.
Presiuni la Moscova și reacția aliaților
Până în prezent, armata rusă a evitat să lovească direct ținte din România. Se limitează la a bombarda sistematic drumurile, podurile și porturile ucrainene de la Dunăre folosite pentru tranzitul de tehnică militară către Kiev.
Numai că propaganda rusă presează tot mai mult. Analiștii militari ruși, susținuți de vocile agresive din jurul lui Vladimir Putin, cer lovirea fabricilor de drone din România, Polonia și statele baltice. Dmitri Medvedev (fost președinte al Rusiei între 2008 și 2012) este cel care caută constant să escaladeze conflictul prin declarații publice.
Dar cum ar reacționa aliații noștri dacă o rachetă rusească ar lovi o hală industrială de la noi?
„Bineînțeles, pe de altă parte, Rusia trebuie să-și facă un calcul că, totuși, România este parte a NATO, este și parte a Uniunii Europene. Deci, bun, să zicem că, în cel mai rău caz, Statele Unite zic: «nu venim să ajutăm România», deși mai există și un alt nivel, adică există un parteneriat strategic între România și Statele Unite. Atunci lăsăm la o parte NATO. Și să zicem că Statele Unite zic: «nu venim să ajutăm România», dar de la celălalt bloc de state mari din Europa de Vest mă aștept să zică: «bun, asta e. Mergem la război pentru România». Începând cu Franța, Germania. Sau poate să fie și o variantă în care, să zicem, se lovesc aceste fabrici din greșeală, pot să zică rușii că a fost din greșeală, deși știm de obicei că nu se fac astfel de greșeli de la Moscova, și să nu fie nicio reacție”, a detaliat Alexandru Balaș.
De ce are nevoie Armata Română de această tehnologie
Dincolo de riscurile de securitate, e drept că parteneriatul aduce un avantaj uriaș industriei locale de apărare. În luna aprilie a acestui an, România a găzduit deja o întâlnire tehnică între 15 producători ucraineni de drone, oficiali guvernamentali, reprezentanți ai MApN și companii românești.
Și nu e vorba doar de bani, ci de un transfer necesar de tehnologie.
„Pe de altă parte, România este upgradată din punct de vedere al producției militare, pentru că, după cum vedem, Ucraina are experiență în a lupta într-un război modern de secol XXI. Și se arată la momentul acesta că nici țările arabe foarte bogate din Golf nu au această experiență, ba chiar nici măcar Statele Unite nu au această experiență de a lupta cu drone. Ucraina și Rusia sunt la ora aceasta cele mai experimentate și probabil cele mai performante în această privință; ele se și adaptează cel mai repede și cel mai bine pentru că sunt obligate, aflându-se în război direct. Personal, cred că oferta Ucrainei și intenția factorilor de decizie din Armata Română și din Ministerul Apărării sunt foarte bune. Adică trebuie să producem așa ceva, nu există niciun dubiu. Acesta este războiul modern, iar până acum am avut suficient timp să înțelegem că se poartă cu drone. Și se vede: la momentul acesta, Statele Unite învață în Golf. Alte puteri, precum Franța, își schimbă parțial doctrina militară, vedem că Parisul investește enorm în drone. Așa că nu văd niciun motiv pentru care să nu învățăm și noi de la Ucraina”, punctează politologul român din SUA.
Institutul pentru Studiul Războiului a avertizat recent că România și statele baltice rămân cele mai expuse la provocări fabricate de Moscova. În prezent, Direcția Generală pentru Armamente din cadrul MApN caută formulele legale finale pentru demararea procedurilor de achiziție și producție comună.
