Statul român scoate artileria grea pentru a umple golurile din buget: dronele. Mii de aparate de zbor vor survola țara pentru a vâna construcțiile nedeclarate, o problemă cronică ce lasă anual găuri de sute de milioane de lei în bugetele locale. Miza este uriașă, în condițiile în care România rămâne campioana inflației în UE, cu 8,5% în ianuarie 2026, iar Guvernul caută disperat noi surse de venit. Proprietarii care au construit fără autorizație sau au „uitat” să-și declare la Fisc casele, etajele sau anexele riscă majorări de impozit de până la 100% pentru o perioadă de cinci ani. Tot ce trebuie să știi despre planul autorităților, de la cum funcționează controalele aeriene până la sancțiunile exacte, afli în rândurile următoare.
Vânătoarea de construcții ilegale a început
Planul este oficial și a fost pus pe hârtie de Ministerul Dezvoltării, într-un proiect de ordonanță de urgență aflat deja în consultare publică. Documentul modifică radical regulile de impozitare și oferă primăriilor o armă modernă pentru depistarea evazioniștilor: tehnologia. Autoritățile locale vor putea folosi legal imagini surprinse de drone pentru a identifica orice clădire care nu figurează în registrele fiscale. Aceste fotografii aeriene, numite ortofotoplanuri, vor putea fi folosite ca probe pentru aplicarea amenzilor și pentru stabilirea impozitului din oficiu.
Ideea nu este nouă. Încă din vara anului trecut, ministrul Dezvoltării de la acea vreme, Cseke Attila, anunța intenția Executivului. Pe 18 iulie 2025, acesta declara că primăriile vor utiliza drone pentru a descoperi imobilele ridicate fără acte în regulă. Acum, intenția se transformă în lege. Proiectul prevede că datele tehnice colectate din zbor vor fi verificate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), iar imaginile vor fi integrate direct în sistemul național de cadastru și carte funciară.
Cât te costă dacă ești prins?
Sancțiunile fiscale devin mult mai aspre pentru cei care ignoră legea. Proiectul de OUG introduce două praguri de penalizare, menite să descurajeze orice tentativă de a fenta statul.
Prima situație vizează nedeclararea clădirii la timp. Orice proprietar care nu înregistrează fiscal construcția va suporta o majorare a impozitului cu 30% pentru fiecare interval de 6 luni de întârziere. Această majorare se aplică la valoarea impozitului stabilit inițial pentru anul fiscal respectiv și se calculează pentru fiecare fracțiune de șase luni.
A doua situație, și cea mai gravă, este cea a lucrărilor executate complet fără autorizație de construire. Pentru aceste imobile, cu excepția celor ridicate înainte de 1 august 2001, se va stabili un impozit majorat cu o cotă de 100%. Practic, proprietarul va plăti un impozit dublu față de cel legal, pentru o perioadă de cinci ani, începând cu anul următor celui în care a fost descoperită ilegalitatea. Obligația de a declara construcția rămâne în sarcina proprietarului, chiar dacă a ridicat-o fără autorizație.
Cum funcționează sistemul: de la zbor la Cartea Funciară
Mecanismul de control este gândit să fie aproape complet automatizat, pentru a elimina erorile umane și corupția. Odată ce o dronă survolează o localitate și realizează ortofotoplanuri, imaginile sunt trimise către ANCPI pentru verificare. Dacă pe un teren deja înscris în cartea funciară apare o construcție nouă, care nu există în acte, existența acesteia va fi notată din oficiu în documentele de proprietate.
Mai mult, proiectul de ordonanță obligă la o comunicare directă și rapidă între instituții. Structurile de urbanism din cadrul primăriilor vor fi nevoite să transmită automat către direcțiile de taxe și impozite locale toate informațiile despre autorizațiile de construire emise, termenele lor de valabilitate și datele tehnice necesare calculării impozitului. Transferul se va face, preferabil, prin interconectarea sistemelor informatice, pentru a închide orice portiță prin care informațiile s-ar putea „pierde” pe drum.
Utilizarea efectivă a clădirii devine, de asemenea, un criteriu esențial. Chiar dacă o construcție nu este finalizată, dar are pereți și acoperiș, impozitul se va datora pentru suprafața respectivă. Proprietarul va trebui să întocmească un proces-verbal de recepție parțială pentru a stabili exact stadiul lucrărilor la momentul expirării autorizației.
Modelul grecesc: o soluție care a funcționat deja în UE
România nu inventează roata. Alte state europene, confruntate cu aceeași problemă a construcțiilor ilegale, au apelat la tehnologie cu mult timp în urmă. Grecia este cel mai bun exemplu. Încă din 2016, oficialii eleni anunțau că vor folosi drone și imagini din satelit de înaltă precizie pentru a localiza clădirile neautorizate, care afectau peisajul și siguranța publică.
Un program pilot, demarat încă din 2012 în zone turistice precum Mykonos, Santorini sau Creta, a demonstrat eficiența sistemului. Folosind imagini din satelit, autoritățile elene au identificat și demolat 132 de clădiri construite sau modificate ilegal. Imaginile din arhivele satelitare, care datează chiar și din anul 2000, au servit drept probe legale incontestabile în instanță. Succesul a fost atât de mare încât sistemul este folosit acum în mod curent de Ministerul Mediului din Grecia. Mai important, simpla conștientizare a faptului că sunt monitorizați din aer a dus la o scădere semnificativă a numărului de noi construcții ilegale ridicate după 2011 în toată țara.
Surse:
