Președintele rus Vladimir Putin și liderul de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, au programat o întâlnire de urgență în perioada următoare. Decizia vine imediat după ce Volodimir Zelenski a somat Belarusul să demonteze echipamentele militare de la graniță, oferind un termen strict de o săptămână pentru executarea ordinului.
Mărul discordiei de la granița ucraineană
Pe 18 iunie, liderul de la Kiev a acuzat deschis regimul de la Minsk că ajută armata rusă să lanseze atacuri. Concret, Kievul susține că pe turnurile de comunicații din apropierea graniței au fost montate sisteme de relee și stații radio de tip „mesh”.
Aceste echipamente sunt absolut esențiale pentru ghidarea și navigarea dronelor de atac rusești (în special cele din familia Shahed) în timpul raidurilor pe distanțe lungi spre Kiev și regiunile nordice.
Zelenski a dat un termen de o săptămână pentru demontarea acestor echipamente. Dacă Lukașenko refuză, Ucraina avertizează că va acționa pe cont propriu pentru a le neutraliza.
Răspunsul Moscovei a venit imediat.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a catalogat avertismentul drept un atac la suveranitatea statului vecin: „În ceea ce privește amenințarea în sine, fireste aceasta este extrem de agresivă: este o ingerință în afacerile interne ale altei țări și o încălcare a suveranității acesteia. Totuși, nu avem nicio îndoială că liderii din Belarus sunt capabili să își protejeze statul”.
Avertismentul opoziției și pregătirile de război
Iar lucrurile nu se opresc la simple declarații politice. Așa cum arată informațiile publicate recent de Adevarul, opoziția democratică din Belarus (aflată în exil) a trimis un document oficial ministrului ucrainean de externe, Andrii Sibiha.
Conform Cabinetului de Tranziție Unit al Belarusului, regimul condus de Aleksandr Lukașenko trece accelerat la o doctrină militară de război. Lista indicatorilor îngrijorători transmisă Kievului conține patru puncte majore:
- Belarus a renunțat oficial la statutul său de stat neutru și non-nuclear prin modificări constituționale.
- Bugetul apărării a înregistrat o creștere de cinci ori, concomitent cu dublarea recrutărilor de soldați pe bază de contract.
- Noua doctrină militară adoptată în 2024 permite oficial lansarea de „atacuri preventive” în cazul unei amenințări iminente.
- Programele de pregătire militară au fost extinse masiv, inclusiv în rândul copiilor și tinerilor.
Ce înseamnă asta concret pentru securitatea regiunii noastre? Până la urmă, un conflict extins la granița de nord a Ucrainei se simte instantaneu și la București, prin presiunea directă pe flancul estic al NATO și riscul unor noi rute de refugiați generați de bombardamente.
Linia roșie trasată de Kiev
Dar ce forță reală ar avea o nouă ofensivă terestră dinspre nord? Oleksandr Pivnenko, comandantul Gărzii Naționale a Ucrainei, a explicat că Rusia ar avea nevoie de o forță de invazie de cel puțin 70.000 de soldați pentru a ataca dinspre Belarus. O astfel de concentrare masivă de trupe (destul de greu de ascuns pe sateliții militari de recunoaștere) nu poate trece neobservată.
Numai că ucrainenii nu stau să aștepte prima mutare. Robert „Maghiar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot, a anunțat că armata are deja identificate și cartografiate primele 500 de ținte militare de pe teritoriul Belarusului.
Acestea vor fi lovite imediat în cazul în care armata lui Aleksandr Lukașenko va decide să treacă granița și să intre activ în război de partea Federației Ruse.
Până la expirarea termenului de o săptămână impus de Zelenski, forțele ucrainene mențin dronele de atac în stare de alertă pe axa nordică, monitorizând activ turnurile de comunicații vizate.
