Radu Miruță propune o cerere către NATO pentru Marea Neagră. România ar găzdui comandamentul militar din 2028

Demersul anunțat privește o propunere adresată Alianței, potrivit Agerpres. Ministrul a explicat pe Facebook cum ar urma să fie organizată structura:

„Marea Neagră are nevoie de un comandament militar comun al statelor NATO riverane, iar pentru asta trebuie să facem pași. I-am propus ministrului Apărării din Bulgaria, cu care am avut o discuție telefonică după incidentele din Marea Neagră, semnarea unei scrisori comune adresate conducerii NATO, prin care să susținem poziția celor două țări privind înființarea unui astfel de comandament, cu rotație între toate țările riverane atât în ceea ce privește locația, cât și conducerea acestuia”, a scris Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, pe Facebook.

Pentru perioada anterioară preluării de către România, ministrul a prezentat varianta de funcționare și motivele demersului:

„Până atunci, acceptăm ca acesta să își desfășoare activitatea pe litoralul turcesc al Mării Negre, cu participarea ofițerilor români și bulgari. Incidentele din Marea Neagră – drone, nave scufundate și mine marine – ne obligă să acționăm, nu să așteptăm. România este determinată să își protejeze interesele de securitate și economice în Marea Neagră, cu respectarea deplină a dreptului internațional”, a adăugat ministrul.

Miruță a legat necesitatea coordonării între aliați de efectele atacurilor asupra infrastructurii ucrainene:

„Atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene au generat riscuri colaterale de securitate pentru autoritățile și populațiile țărilor noastre și par să urmărească testarea capacității de reacție la nivel național și aliat. Evoluțiile recente confirmă că incidentele cu drone în spațiul aerian și în domeniul maritim nu mai pot fi tratate ca probleme naționale izolate”, a subliniat el.

România și Bulgaria vor colabora pentru susținerea unor măsuri mai puternice împotriva dronelor

Tot miercuri, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat o discuție cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova. „Am avut o convorbire telefonică foarte bună cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova, în legătură cu recentul atac cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, în largul coastei bulgare, precum și cu celelalte incidente care au afectat navigația și infrastructura din apele românești”, a scris Nicușor Dan pe X, potrivit Mediafax.

Șeful statului a explicat cum privește legătura dintre aceste incidente și războiul din Ucraina. „Aceste atacuri cu drone sunt consecințe directe ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a afirmat președintele.

Avertismentul său a vizat și consecințele pentru comerț. „Ele pun în pericol nu doar transportul maritim din regiunea noastră, ci și aprovizionarea esențială cu produse agricole către alte continente”, a adăugat el.

Convorbirea s-a încheiat cu un acord asupra demersurilor comune. „Am convenit că România și Bulgaria vor lucra îndeaproape pentru a susține măsuri mai puternice de combatere a dronelor în cadrul UE și NATO, astfel încât să asigurăm siguranța transportului comercial în Marea Neagră”, a mai spus Nicușor Dan. UE desemnează Uniunea Europeană.

Potrivit Mediafax, Nicușor Dan nu a oferit detalii despre măsurile concrete propuse sau despre un calendar de aplicare.

Coordonarea la nivelul președinților a urmat unei discuții între șefii guvernelor. Marți, 13 octombrie, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a vorbit telefonic cu premierul bulgar Rumen Radev despre degradarea situației de securitate din Marea Neagră și cooperarea dintre România și Bulgaria, inclusiv împreună cu Turcia, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Comunicatul a legat atacurile de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ilie Bolojan a condamnat lovirea navelor comerciale din zona economică exclusivă a Bulgariei și a calificat atacurile drept încălcări grave ale dreptului maritim și ale dreptului internațional, potrivit Adevărul.

Atacurile asupra navelor au provocat evacuări, răniți și dispariții

Pe 13 octombrie, două nave comerciale au fost lovite de drone în Marea Neagră: una a fost avariată, iar cealaltă s-a scufundat. La Sofia, în Bulgaria, a fost convocată o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate.

Potrivit Adevărul, toți cei 15 membri ai echipajului au fost evacuați în siguranță și duși în portul Varna. Cinci marinari au primit îngrijiri medicale pentru răni ușoare. Echipajul era format din șapte cetățeni ucraineni și opt cetățeni azeri.

Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a calificat incidentele drept inacceptabile. În declarațiile consemnate de Adevărul, el a anunțat că o va invita la discuții pe ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova.

Potrivit informației transmise de BTA și preluate de Agerpres, Biroul de presă al Administrației Regionale din Varna a comunicat că nava de mărfuri generale „Chelsea 3”, sub pavilion maltez, a fost lovită de o dronă aeriană marți, 13 octombrie. În această relatare, locul atacului este situat la aproximativ 15 mile marine de orașul bulgar Biala.

Reuters, preluat de Agerpres, a relatat declarația premierului Rumen Radev potrivit căreia două nave au fost lovite de drone în largul coastei bulgare, iar una s-a scufundat.

Relatarea BGNES, preluată de Mediafax, diferă în privința momentului, distanței și numărului de drone: atacul asupra „Chelsea 3” este plasat în noaptea de 12 spre 13 octombrie, la aproximativ 18 mile marine est de Beala, în apele teritoriale bulgare, și este atribuit unui număr de trei drone.

BGNES a precizat că nava avea proprietari ucraineni și că 15 membri ai echipajului au fost evacuați. Bilanțul răniților diferă de cel relatat de Adevărul: BGNES, preluată de Mediafax, a indicat șase marinari răniți.

Aceeași relatare BGNES a plasat atacul asupra unei alte nave la aproximativ 17 mile marine est de Krapets, în Bulgaria, și a consemnat scufundarea acesteia. Această distanță privește a doua navă.

Într-un episod anterior, pe 5 octombrie, nava turcească „Royad Mammadov” a fost lovită de drone lângă platforma „Pescăruș”, aparținând Petrom. Mediafax a relatat un bilanț anunțat de autorități de doi membri ai echipajului morți și 11 răniți.

O altă relatare Mediafax a indicat doi morți și 11 salvați și a consemnat că nava s-a scufundat după un incendiu atribuit de autoritățile ucrainene unui atac cu drone rusești. Cele două bilanțuri descriu diferit situația celor 11 membri ai echipajului.

Mediafax a relatat și că alte patru nave comerciale au fost lovite de drone pe 6 și 13 octombrie în largul Bulgariei, iar două dintre ele s-au scufundat.

Separat, News.ro a plasat în săptămâna anterioară atacuri asupra a două nave comerciale din zona economică exclusivă (ZEE) a Bulgariei. Una s-a scufundat, iar echipajul, format din nouă sirieni și un egiptean, era dat dispărut. Cei 18 marinari de pe cealaltă navă au fost salvați.

Forbes Romania a relatat un alt bilanț, de 11 marinari dispăruți de pe o navă scufundată după atacurile din largul coastei bulgare. Acesta diferă de bilanțul de zece dispăruți relatat de News.ro și rămâne atribuit separat incidentului descris de Forbes Romania.

Miniștrii Apărării au discutat supravegherea și schimbul de informații

În urma atacurilor din seara de 12 octombrie, Dimităr Stoianov, ministrul bulgar al Apărării, a avut discuții cu Radu Miruță, viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale, și cu Yașar Güler, ministrul turc al Apărării. Bulgaria a solicitat ca supravegherea Mării Negre și schimbul de informații, în cooperare cu NATO, să fie intensificate imediat, potrivit Dunav Most, citat de Rador și preluat de G4Media.ro.

„Situația din Marea Neagră devine din ce în ce mai complicată și ne cere, ca aliați, să luăm măsuri sporite și coordonate. Asigurarea securității și a libertății de navigație în regiune este de interes comun și este responsabilitatea noastră comună. Numai printr-un schimb eficient de informații, o supraveghere sporită și o coordonare strânsă putem răspunde riscurilor tot mai mari și putem proteja securitatea în Marea Neagră”, a declarat Dimităr Stoianov, ministrul bulgar al Apărării, potrivit Dunav Most, citat de Rador și preluat de G4Media.ro.

Discuțiile celor trei miniștri au vizat:

• Monitorizarea mai atentă a apelor Mării Negre.
• Canale directe pentru schimbul de informații operative între structurile militare ale României, Bulgariei și Turciei.
• Compatibilitatea deplină cu mecanismele de informații ale NATO.

Miniștrii au arătat că sunt pregătiți să acționeze coordonat. Ministerele de la Sofia, București și Ankara vor păstra legătura la nivel operațional în zilele următoare.

Bulgaria analizează consultări cu aliații în baza Articolului 4

Potrivit Forbes Romania, președinta Iliana Iotova ia în calcul să ceară consultări între aliații NATO în temeiul Articolului 4 din Tratatul Nord-Atlantic. În opinia sa, solicitarea ar cântări mai mult dacă ar fi făcută împreună cu alte state aliate.

Articolul 4 permite unui stat membru să ceară consultări dacă apreciază că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Alexandra Albu a explicat la Euronews România că un stat care se consideră amenințat poate solicita astfel discuții cu ceilalți aliați.

Consultările nu declanșează automat o acțiune militară. Articolul 5 privește apărarea colectivă.

Forbes Romania a relatat că Iotova discută cu România și Turcia despre măsuri comune de securitate maritimă și urmărește includerea subiectului pe agenda unei reuniuni extraordinare a Consiliului European. Bulgaria se pregătește să participe, până la sfârșitul lunii octombrie, la o inițiativă NATO pentru consolidarea apărării împotriva dronelor.

Președinta Bulgariei a avertizat, potrivit aceleiași publicații, că intensificarea războiului riscă să transforme Marea Neagră într-o zonă militarizată.

Bulgaria avea în vedere și sesizarea Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU), în paralel cu analiza invocării Articolului 4.

Autoritățile bulgare au anunțat că incidentele au fost discutate marți, 13 octombrie, într-o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic. Au fost avute în vedere anchetarea atacurilor, posibila folosire a fondurilor NATO pentru inspectarea navelor scufundate și măsuri suplimentare de protecție, inclusiv supraveghere video, sisteme de securitate și sprijin.

România a sesizat anterior Consiliul de Securitate în urma căderii unei drone pe un bloc din Galați, județul Galați, incident în care două persoane au fost rănite. S-a discutat atunci și despre invocarea Articolului 4, însă România nu l-a invocat formal.

Sofia a protestat diplomatic, iar Rusia a invocat o provocare

Potrivit comunicatului guvernului bulgar, ambasadoarea Rusiei la Sofia a fost convocată marți, 13 octombrie, a primit o notă de protest și a avut ulterior discuții cu premierul Rumen Radev.

„Logica evenimentelor indică faptul că rezultatul acestor atacuri servește intereselor Federației Ruse”, a afirmat Rumen Radev, premierul Bulgariei, potrivit Adevărul. El a precizat că ancheta este în desfășurare și că originea dronelor nu este dovedită cu certitudine.

Partea rusă susține că atacarea navelor comerciale în apropierea apelor teritoriale ale Bulgariei ar putea fi o provocare pusă la cale de o țară terță. Tot potrivit poziției ruse, Ucraina și-ar fi lovit propriile nave.

Forbes Romania a relatat că ambasadoarea Rusiei la Sofia a spus că nu deține informații despre atacuri de la Ministerul rus al Apărării. Autoritățile bulgare nu au atribuit oficial Rusiei responsabilitatea pentru lovirea navelor comerciale.

Forbes Romania a arătat că, pe fondul bombardamentelor rusești asupra porturilor ucrainene, Ucraina a ajuns să utilizeze mai mult porturile fluviale de pe Dunăre și traseele maritime din apropierea coastelor Bulgariei și României. Publicația a relatat și despre atacuri ucrainene care au vizat nave implicate în exportul de cereale al Rusiei.

Franța a cerut oprirea atacurilor asupra navigației comerciale

Franța a condamnat atacurile și și-a exprimat solidaritatea cu România și Bulgaria. „Franța condamnă cu cea mai mare fermitate atacurile inacceptabile cu drone care au vizat nave comerciale în ultimele zile în Marea Neagră în largul coastelor Bulgariei și României”, a transmis purtătorul de cuvânt al Ministerului francez pentru Europa și Afaceri Externe, într-o declarație publicată pe Facebook de Ambasada Franței în România, potrivit Mediafax.

Oficialul francez a prezentat și evaluarea consecințelor pentru securitatea aliaților. „Această nouă escaladare iresponsabilă constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Intensificarea atacurilor împotriva navigației civile și a navelor comerciale în Marea Neagră, care continuă să provoace victime, este inacceptabilă. Aceasta demonstrează, încă o dată, că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o amenințare la adresa securității Uniunii Europene și a NATO în ansamblul său”, a arătat acesta.

„Franța își exprimă deplina solidaritate cu România și Bulgaria. Securitatea acestora reprezintă o prioritate pentru noi și trebuie garantată”, a transmis diplomația franceză în aceeași declarație. Franța a anunțat că va continua sprijinul pentru Ucraina.

O reuniune dedicată securității Mării Negre este așteptată în zilele următoare, potrivit Forbes Romania.