Rețeaua W, zvonul de 500 mil. € și UE – Adevărul din spatele dezinformării

Care e realitatea? O investigație Euronews arată o cu totul altă poveste. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a pus punctul pe i: UE nu lansează și nu finanțează nicio platformă socială. Proiectul ‘W’ nu există. Punct.

Cine controlează, de fapt, platforma ‘W’?

Nici urmă de proiect mamut al Bruxelles-ului. W este, de fapt, un start-up privat. O firmă din Suedia. CEO-ul Anna Zeiter a fost clară: finanțarea vine exclusiv de la investitori privați, majoritatea nordici. Niciun cent public. Nicio implicare a Comisiei.

Lansarea a avut loc săptămâna trecută. Unde? La Forumul Economic Mondial de la Davos, un magnet pentru controverse. Aici se complică lucrurile. Un acționar major, cu 25% din W, este compania media suedeză We Don’t Have Time, axată pe climă. Și de aici pornește totul.

Veriga lipsă: Cum au apărut zvonurile despre banii europeni?

Există o legătură cu banii europeni. Dar e indirectă și total scoasă din context. Compania We Don’t Have Time a confirmat pentru The Cube că a primit, într-adevăr, o finanțare de la Comisia Europeană anul trecut. Însă acei bani nu au atins niciodată proiectul W. Fondurile au fost strict pentru „activități de comunicare” realizate pentru Convenția Globală a Primarilor și pentru Directoratul General pentru Energie al Comisiei, în contextul conferinței climatice COP30. CEO-ul W, Anna Zeiter, a confirmat și ea: banii primiți de acționarul lor sunt pentru un proiect total diferit, W fiind o entitate separată, cu finanțare privată. O coincidență care a picat la fix pentru a alimenta o dezinformare de proporții.

Un proiect ‘european’ fără sprijinul Europei. Cum e posibil?

Și atunci, de ce se numește platformă „europeană”? Răspunsul e simplu: ține de geografie și capital. Anna Zeiter a explicat că eticheta se justifică. Firma este în Suedia. Infrastructura este pe continent. Investitorii sunt toți europeni. Planul este clar: datele vor fi stocate pe „servere europene deținute de companii europene”, fiind menționate nume ca Proton din Elveția și UpCloud din Finlanda. O abordare complet diferită de cea a giganților ca X și Meta, ale căror servere sunt răspândite între SUA, Europa și Asia.

Va fi ‘W’ o unealtă de cenzură a Bruxelles-ului?

Iar acuzațiile de cenzură? La fel de false. W va trebui să respecte legea europeană, la fel ca X, Meta și toți ceilalți. Vorbim despre Legea Serviciilor Digitale (DSA). Aceasta impune platformelor să elimine conținutul ilegal și să fie transparente, dar nu dă Comisiei Europene un buton de ștergere pentru postările oamenilor.

Ironia sorții? Misiunea declarată a W este exact opusul: „mai multă interacțiune umană și mai puțini boți” pentru a lupta cu dezinformarea. O metodă propusă este verificarea identității prin terți, astfel W nu va stoca datele personale. Chiar dacă W nu este un proiect al Uniunii, dorința Bruxelles-ului pentru „suveranitate tehnologică” e cât se poate de reală. Parlamentul European a votat în ianuarie o rezoluție non-legislativă care cere o consolidare a alternativelor europene în cloud, semiconductori și AI. O ambiție politică. Nu un proiect concret.