Revendicările ce schimbă Europa: o evoluție surprinzătoare

În ultimii ani, tot mai mulți europeni și-au schimbat preferințele de vot, renunțând la partidele clasice și alegând formațiuni de extremă dreaptă. Un proiect de cercetare coordonat de Universitatea Pablo de Olavide din Spania a analizat 18 grupuri de discuții din șase țări, inclusiv Germania și Ungaria, pentru a identifica motivele acestei schimbări, reflectate și în dezbaterea publică din cadrul Uniunii Europene.

Nemulțumiri economice legate de locuri de muncă și locuințe

Participanții la studiu, atât bărbați, cât și femei, au vorbit despre dificultățile de zi cu zi. Mulți spun că își doresc doar un salariu sigur și o locuință decentă, dar nici aceste lucruri nu mai sunt garantate, în contextul crizei politice și al importurilor de energie afectate de sancțiunile împotriva Rusiei.

Bărbații au criticat în special legislația muncii, considerând-o nefavorabilă pentru angajați. Femeile au semnalat lipsa siguranței financiare și condițiile grele de muncă. Ambele grupuri au menționat că ajutoarele sociale nu sunt împărțite corect, iar unele categorii sunt avantajate, ceea ce adâncește sentimentul de inechitate în rândul populației Uniunii Europene.

Alegătorii moderați care schimbă tabăra

Cei care aleg extrema dreaptă nu sunt, în general, persoane radicale, ci oameni obișnuiți, dezamăgiți de lipsa de soluții din partea partidelor tradiționale. Mulți recunosc progresele feminismului liberal, dar critică anumite tendințe actuale.

Femeile, între muncă și responsabilități familiale

Un concept central identificat în studiu este „oboseala emancipării”. Multe femei simt presiunea de a lucra în condiții dificile și, în același timp, de a avea grijă de copii.

Când sistemul economic nu oferă soluții reale, vina este pusă pe seama politicienilor tradiționali. În acest context, votul devine o formă de protest împotriva sistemului, nu neapărat o susținere din convingere a extremei drepte.

Partidele tradiționale și lipsa de reacție

Studiul subliniază că partidele tradiționale nu reușesc să răspundă nevoilor celor vulnerabili. Această lipsă de reacție lasă loc partidelor noi, care vin cu promisiuni simple la probleme complexe și, uneori, atacă drepturile la egalitate de gen.

În Elveția și Regatul Unit, mulți participanți au spus că partidele tradiționale se concentrează pe minorități și uită de cei care muncesc din greu. Acest sentiment e mai prezent la bărbați, dar și femeile au exprimat nemulțumiri asemănătoare, mai ales în contextul ultimelor știri despre milioane de euro investiți în campanii fără rezultate concrete.

Cercetarea arată că mulți alegători nu se așteaptă ca partidele de extremă dreaptă să rezolve problemele, ci folosesc votul ca pe o sancțiune la adresa partidelor tradiționale, așa cum s-a observat și în alegerile pentru Parlamentul European.

Ce se poate schimba în viitor

Proiectul UNTWIST, parte a programului Horizon Europe, nu oferă previziuni clare, dar avertizează că, dacă partidele tradiționale nu vor lua în serios nemulțumirile oamenilor, extrema dreaptă va continua să crească. „Nu e vorba doar de ideologii, ci de pâine pe masă”, spune Ruiz, subliniind importanța unor măsuri istorice pentru a răspunde așteptărilor oamenilor.

Rămâne de văzut dacă guvernele vor veni cu politici noi pentru locuri de muncă sigure și acces la locuințe. Modul în care vor reacționa la aceste provocări va influența viitorul politic al Europei, inclusiv în țările de jos, unde dezbaterea publică despre termeni și condiții de trai este tot mai intensă.

Sursa: financiarul.ro