Suspecții de sabotaj de la Carfil ar fi greșit ținta când au incendiat hala civilă cu un dispozitiv Molotov

Anchetatorii cercetează incendiul ca posibil sabotaj coordonat din Rusia. Experții avansează două ipoteze privind ținta: autorii ar fi confundat clădirea civilă cu fabrica sau ar fi urmărit ca focul să se propage spre aceasta.

Bărbatul a folosit scara de incendiu, de culoare roșie, și a ajuns pe acoperiș. A rupt un aparat de aer condiționat și s-a deplasat până la penultimul luminator. Acolo a fost descoperit un recipient cu substanțe inflamabile. El ar fi forțat placa de policarbonat și ar fi aruncat în interior un dispozitiv incendiar improvizat, de tip cocktail Molotov.

Marius Vlad, administratorul unui service auto din hala incendiată, a descris obiectele găsite la locul atacului: „Practic au spart cu ciocanul, că s-a găsit și ciocanul aici la fața locului. Și s-a urcat cu un bidon de 5 litri de benzină. Și de acolo…”.

Focul a distrus sediile unor afaceri civile

În hala distrusă își aveau sediul cinci firme, între care o firmă de panouri fotovoltaice, un service auto și o spălătorie de textile. Pe aceeași platformă se află Carfil, care este filială a companiei naționale ROMARM, și parcul industrial al Consiliului Județean Brașov. Un gard desparte hala de fabrica de armament.

Administratorul service-ului a relatat ce a găsit după incendiu și a estimat pierderile propriei firme: „La ora 3 noaptea să fii trezit că îți arde și să vii să vezi că totul e distrus, toată munca ta de o viață. Pagubele? Ca să înțelegeți! Nouă ne-a ars inclusiv arhiva. Ne-a ars tot. Estimativ, plus minus, 500.000 de euro”, a spus Marius Vlad.

Florin Muscalu Crețu, administratorul spălătoriei de textile, a vorbit despre afacerea pierdută: „Nici nu m-am gândit că aș putea să pierd toată afacerea într-o clipă și când am venit aici totul era scrum. Este munca mea de 18 ani și ceva și totul s-a dus pe apa sâmbetei”.

Trei suspecți sunt cercetați, iar România a cerut extrădarea lor

Incendiul din septembrie este investigat ca posibil act de sabotaj. Luni, 26 octombrie 2026, DIICOT, Serviciul Român de Informații (SRI) și Poliția Română au anunțat că acțiunea ar fi putut fi coordonată din Federația Rusă, conform comunicatelor citate de Gândul. Autoritățile susțin existența acestei legături, însă vinovăția persoanelor cercetate nu a fost stabilită.

Pentru tentativă la acte de diversiune, procurorii DIICOT îi cercetează pe doi cetățeni bieloruși și pe un cetățean ucrainean. Anchetatorii spun că aceștia ar fi vizat și alte obiective, atât în România, cât și în țări membre ale Uniunii Europene.

Doi suspecți au fost prinși în Germania și plasați în arest preventiv. Anchetatorii susțin că aceștia ar fi pregătit acolo atacuri similare.

La 26 octombrie, al treilea suspect fusese localizat în Polonia, iar pe numele său era emis un mandat european de arestare. Informația ulterioară indică reținerea lui în această țară. România a solicitat extrădarea celor trei, iar procedurile judiciare continuă în cooperare cu autorități din mai multe state europene.

Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI, a declarat că investigațiile au confirmat participarea mai multor cetățeni proveniți din foste state sovietice, care locuiesc în țări ale Uniunii Europene. Potrivit acestuia, coordonatorii ruși le-ar fi dat membrilor grupului misiuni și în alte țări din regiune. Printre ținte s-ar fi aflat fabrici de armament de stat și private, alături de alte obiective industriale sau militare.

Serviciul leagă cazul de o campanie de sabotaj desfășurată în Europa sub coordonarea Federației Ruse. Investigațiile din 2026 ar fi identificat și alte tentative împotriva unor obiective din România, inclusiv facilități militare internaționale sau utilizate pentru pregătirea militarilor ucraineni.

Scopurile acestor acțiuni sunt: „intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională”, arată SRI în poziția sa privind investigațiile.

Carfil limitase accesul în parcare și întărise paza

Mircea Tanțău, directorul general Carfil, a declarat marți, 27 octombrie, la Digi24, potrivit Adevărul.ro, că societatea primise avertismente despre posibile sabotaje din primăvara anului 2026, probabil din martie. Acestea priveau industria românească de armament, în special Carfil, și au fost reluate vara, probabil în august. Tanțău a precizat pentru Observator News că avertismentele privind Carfil și ROMARM veniseră încă din iarnă, iar societatea întărise paza și informase poliția.

Directorul a relatat că persoane fără un motiv de a se afla în zonă fotografiau împrejurimile sau intrau în parcarea din fața uzinei. Măsurile suplimentare de securitate au început în primăvară și au fost intensificate în august.

Acestea au cuprins:

• Pregătirea suplimentară a personalului de pază și securitate, prin decizii interne.
• Avertizarea angajaților să observe și să semnaleze activitățile suspecte din apropiere.
• Restrângerea accesului auto în parcarea preuzinală la vehiculele angajaților.
• Îndepărtarea din zona parcării a persoanelor care nu lucrau în uzină.

Incendiul a izbucnit în noaptea de 13 spre 14 septembrie. În jurul orei 03:00, ofițerul aflat în serviciu la primul post de pază l-a informat pe Tanțău că o clădire din parcul industrial arde. Directorul s-a uitat la înregistrările camerelor, fără să discute cu pompierii. La sosirea sa la serviciu, la 06:30, focul era deja stins. Ulterior, și-a informat superiorii de la București, iar ancheta a fost deschisă.

Prima sa ipoteză îl viza pe un fost angajat al unei firme din parc: „Așa am crezut noi, că era o răzbunare a cuiva, pentru că din imagini se vedea că persoana care a aruncat, să zic așa, dispozitivul incendiar cunoștea locul. Am crezut că era o răzbunare, pentru ca ulterior să aflăm că, de fapt, nu a fost așa”, a explicat el.

Carfil produce muniții, drone și sisteme antidronă. La Digi24, directorul a precizat că fabrica realizează atât produse militare, cât și bunuri cu dublă utilizare, adică destinate unor scopuri civile și militare. A enumerat muniția pentru aruncătoare și lansatoare și, mai recent, muniția cu eficacitate ridicată pentru drone utilizate în operațiuni militare.

În opinia lui Tanțău, incidentul a fost menit să intimideze conducerile Carfil și ROMARM și să exercite presiuni asupra lor. Directorul a spus că acestea nu se vor lăsa intimidate sau șantajate.

Ministerul de Interne va întări securitatea lângă obiectivele de apărare

Ministerul de Interne a anunțat măsuri suplimentare de securitate în vecinătatea platformelor industriale de apărare și la depozitele de armament. Președintele Nicușor Dan și premierul Luca Niculescu au condamnat public atacul.

Într-un alt caz, un cetățean rus a fost arestat după ce ar fi fotografiat și filmat obiective militare și de infrastructură critică între februarie și iulie. Potrivit anchetatorilor, acesta s-a deplasat în mai multe județe pentru a-și îndeplini misiunea.

Sorin Grindeanu, liderul PSD și președintele Camerei Deputaților, a cerut marți, 27 octombrie 2026, pe Facebook sancționarea sabotajelor pe care le atribuie Rusiei: „Toleranță zero pentru actele de sabotaj și de diversiune orchestrate de Federația Rusă pe teritoriul României!”.

Despre răspunsul statului român, acesta a adăugat: „Nu vom accepta nicio încălcare a suveranității și securității statului român, iar astfel de acte nu pot rămâne nesancționate”.

Grindeanu a legat incendiul din Brașov de recentele atacuri cu drone din regiunea Mării Negre și a susținut că asemenea incidente țin de o strategie îndreptată împotriva statelor NATO. În postare, el s-a referit la incendiul de la fabrica de armament; focul a afectat însă firmele civile vecine, nu uzina Carfil.

Președintele Camerei Deputaților a cerut instituțiilor de forță să întărească securitatea națională și să prevină asemenea acțiuni. „Protejarea românilor și a infrastructurii critice a României sunt prioritatea noastră numărul unu”, a mai transmis Grindeanu.