Romania ramane retrasa la negocierile din Bruxelles. Politico explica situatia diplomatiei

Tăcerea de la Bruxelles și lipsa de comunicare

Situația a devenit și mai evidentă după recenta cădere a guvernului pro-european de la București. Iar acest blocaj politic intern a afectat direct fluxul de decizie transmis către diplomații români aflați la post în capitalele europene. Într-o analiză publicată recent de Adevarul aflăm o statistică îngrijorătoare despre modul în care țara noastră alege să comunice la nivel european.

Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană este singura dintre cele 27 de state membre care nu are în prezent un purtător de cuvânt. Nu există nici măcar un responsabil de presă activ. Pe lista oficială de personal apare un singur angajat responsabil de comunicare.

Cifrele vorbesc de la sine.

Reprezentanța României nu a mai transmis un comunicat de presă de aproape un an. În plus, site-urile unor instituții românești (inclusiv cel al reprezentanței și al Ministerului Afacerilor Externe) au frecvent probleme tehnice care îngreunează pur și simplu accesul la informații de bază.

Strategia anonimatului asumat de diplomați

Tăcerea diplomaților noștri a ridicat deja semne de întrebare pe holurile instituțiilor europene. Publicația notează o întrebare care circulă tot mai des în cercurile diplomatice de la Bruxelles: „Mai e cineva acasă la București?”

Dar lucrurile stau puțin diferit față de cum par la prima vedere. Mai mulți diplomați europeni susțin că această abordare rezervată nu este deloc o întâmplare nefericită. Ea face parte dintr-o strategie asumată clar la nivel înalt.

„Delegația stă retrasă la Bruxelles pentru a evita să creeze probleme și să se confrunte cu reacții negative din partea partenerilor”, a declarat pentru Politico un oficial român, sub protecția anonimatului.

Până la urmă, ce înseamnă asta concret pentru bugetul țării? O prezență ștearsă la negocieri poate afecta modul în care sunt apărate interesele economice ale României atunci când se împart banii europeni. Ambasadoarea Iulia Matei nu a comentat informațiile apărute în spațiul public. Nici Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un punct de vedere oficial până la momentul publicării analizei.

Activitate tehnică intensă și prezența în NATO

Există însă și diplomați europeni care contestă imaginea unei Românii complet absente din marile jocuri diplomatice. Un oficial citat de Politico a ținut să precizeze că diplomații români sunt „mult mai activi la nivel tehnic decât lasă impresia imaginea publică a delegației”.

Organigrama oficială arată că Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE are aproape 100 de angajați. Aici lucrează zilnic diplomați, experți tehnici, personal administrativ și reprezentanți militari. Printre temele pe care aceștia le promovează constant la Bruxelles se numără apărarea fondurilor de coeziune europene. Această activitate se desfășoară prin intermediul grupului „Prietenii Coeziunii”.

O altă prioritate tehnică majoră adusă pe masa discuțiilor este problema dronelor rusești care au ajuns în apropierea spațiului aerian românesc, un subiect necesar pentru securitatea națională. Numai că diplomații noștri par să aibă o altă scenă preferată pentru dezbaterile strategice. Potrivit analizei, oficialii români sunt percepuți de partenerii occidentali ca fiind mult mai implicați și mai vocali în structurile NATO decât în instituțiile Uniunii Europene.

Criza internă dictează agenda externă

Toată această radiografie diplomatică apare într-un context extrem de sensibil pentru România. La nivel european au loc negocieri cu o greutate uriașă privind viitorul buget al UE, securitatea regională și extinderea Uniunii.

Și totuși, instabilitatea de acasă își spune cuvântul. Pe fondul crizei politice interne, evenimentele diplomatice de tradiție trec rapid în plan secund. Președintele Nicușor Dan a decis recent anularea recepției oficiale organizate de Ziua Europei la Palatul Cotroceni.

Liderul a motivat această decizie prin faptul că prioritatea momentului este gestionarea situației politice interne și găsirea unei soluții guvernamentale rapide.