România și Ucraina accelerează proiectele de la Sulina și Siret. Cum se schimbă tranzitul cerealelor ucrainene

În ultima lună, porturile ucrainene de la Dunăre și-au triplat volumele de marfă procesate. În august, prin Canalul Sulina a trecut un număr record de nave, cel mai mare din februarie 2022 încoace, pe o rută devenită esențială după blocajele din Marea Neagră și atacurile rusești asupra infrastructurii.

Pentru piața locală, efectul direct este un flux mai mare de cereale și oleaginoase ucrainene care traversează infrastructura românească. Asta poate reduce timpii de așteptare și costurile logistice pe traseu, dar pune și presiune suplimentară pe prețurile locale la care își vând marfa fermierii români.

Negocierile aflate acum pe masă între Ucraina, România și Comisia Europeană urmăresc introducerea pilotajului 24 de ore din 24 pe Canalul Sulina. În prezent, pilotajul este asigurat de Administrația Fluvială a Dunării de Jos și se desfășoară doar pe timpul zilei, ceea ce alimentează cozile de nave.

În paralel, Ucraina și România colaborează pentru formarea și certificarea unor piloți ucraineni care să poată opera pe Canalul Sulina. Deficitul de personal calificat devine astfel o problemă practică de transport, nu doar una administrativă, dacă traficul continuă să crească pe ritmul din ultima lună.

În același pachet intră și crearea unui centru comun de coordonare între Administrația Porturilor Maritime Ucrainene și Administrația Fluvială a Dunării de Jos pentru comunicare operativă și dirijarea traficului.

România intenționează totodată să mărească numărul echipelor de control vamal și de frontieră, astfel încât să poată procesa simultan mai multe nave. Măsura contează direct pentru operatorii de transport: blocajul nu apare doar pe apă, ci și la verificările din port și la intrarea în culoarele logistice.

Subiectul a fost relatat și de AgroBiznes, iar datele din AgroIntel arată că Autoritatea Porturilor Maritime din Ucraina a avertizat deja participanții la piață să ignore ofertele de trecere prioritară prin Sulina, pentru că sistemul actual nu prevede o asemenea opțiune.

Și procedurile de la frontieră intră în același efort de accelerare. A fost convenită organizarea unor instruiri comune pentru agenții navali și brokerii vamali din Ucraina și România privind controalele și formalitățile Schengen, astfel încât fluxul de marfă să nu piardă timp la schimbarea documentelor și a regulilor de verificare.

Prima etapă a inclus un nou strat de asfalt din beton, sisteme de drenaj și de epurare a apelor uzate, un pavilion pentru poliția de frontieră, echipamente de monitorizare a radiațiilor și iluminat exterior. Sunt lucrări care reduc timpii de operare și permit verificări în condiții mai stabile pentru transportul de marfă.

Proiectul de la Porubne-Siret este susținut prin mecanismul Connecting Europe Facility, cu finanțare împărțită în proporție de 50/50 între Uniunea Europeană și bugetul de stat al Ucrainei. Pentru transportatori și exportatori, asta înseamnă că punctul de frontieră este tratat ca infrastructură prioritară în coridorul de ieșire al mărfurilor ucrainene.

România rămâne astfel un nod logistic mai încărcat pe flancul estic, într-un moment în care Ucraina își mută volume tot mai mari pe Dunăre și pe rutele terestre. Următorii pași conveniți sunt extinderea tranzitului naval pe timp de noapte, operaționalizarea coordonării comune pe Sulina și finalizarea modernizării de pe partea română la Porubne-Siret.