Războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă de uzură tehnologică și bombardamente masive. În noaptea de 5 spre 6 iulie, apărarea antiaeriană a Kievului a cedat complet în fața unui atac rusesc coordonat cu 23 de rachete Iskander și 6 rachete 3M22 Zircon.
Lipsa sistemelor antiaeriene si tactica distrugerii
Cifrele sunt clare.
Nicio rachetă interceptoare Patriot nu a reușit să oprească atacul balistic asupra capitalei ucrainene și a zonelor suburbane. Serhii Beskrestnov, consilier al ministrului ucrainean al apărării Mihailo Fedorov, a explicat situația pe un ton alarmant: „Pur și simplu nu avem rachetele necesare. Nu avem nimic de folosit împotriva rachetelor balistice… Aproape toate rachetele balistice și-au atins țintele. Dacă acest lucru continuă, Rusia va distruge toată infrastructura critică a Ucrainei”.
Și ce înseamnă asta concret pentru noi, la graniță? Când infrastructura energetică a țării vecine cade sub rachete, presiunea se mută inevitabil pe rețeaua din România, iar rutele logistice de la granița de nord devin tot mai aglomerate. Iar tactica momentului pe front este una brutală, tradusă în limbaj militar prin conceptul „a escalada pentru a de-escalada”. ambele tabere lovesc puternic, inclusiv infrastructura civilă și militar-industrială, în speranța că vor forța o negociere de pe o poziție de forță.
Lovituri record la mii de kilometri distanta
Kievul nu stă cu mâinile în sân. A doua zi după atacul masiv asupra capitalei, dronele ucrainene au stabilit un record absolut, lovind o rafinărie petrolieră din Omsk, situată la 2.700 de kilometri distanță de granița ruso-ucraineană.
Într-o analiză publicată recent de Adevarul, se arată că Statele Unite și partenerii preiau responsabilitatea dotării Ucrainei cu tehnologie de vârf pentru a permite lovirea țintelor rusești aflate la mare distanță de linia frontului. Informația a fost confirmată inițial de Financial Times. Până la urmă, spectacolul loviturilor reciproce consumă cantități uriașe de muniție, iar trupele au nevoie constantă de aprovizionare.
Dar frustrarea la Kiev crește proporțional cu pagubele. Președintele ucrainean a lansat un mesaj direct către țările care țin tehnică militară pe stoc, în contextul unui scandal recent din Polonia privind furnizarea de baterii antiaeriene. „Atâta timp cât rachetele Patriot rămân în depozitele aliaților, acest lucru nu face decât să încurajeze Rusia să continue să «învingă» clădirile rezidențiale”, a declarat Volodimir Zelenski.
Tensiuni diplomatice intre Kiev si Varsovia
Dincolo de luptele din est, Ucraina și-a deschis un front diplomatic total neașteptat cu Polonia. Motivul ține strict de istorie și de opțiunea ideologică a Kievului de a-și construi Panteonul eroilor naționali în jurul unor figuri extrem de controversate.
Parlamentul Ucrainei a aprobat pe 1 iulie Legea pentru crearea Panteonului Național al Ucrainei. Să fim serioși, decizia nu a picat deloc bine la Varșovia. Tensiunile s-au acumulat rapid după ce autoritățile ucrainene au readus în țară osemintele lui Andrii Melnik, lider al Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN), și au conferit numele onorific „Eroii UPA” (Armata Insurgentă Ucraineană) unei unități de forțe speciale.
Numai că poziția Kievului a fost tranșată direct și fără loc de întors. „Nimeni nu va dicta ce eroi să onorăm”, a declarat președintele Zelenski chiar de Ziua Constituției, pe 28 iunie, într-un discurs ținut pe teritoriul Mânăstirii Peșterilor din Kiev.
Relațiile polono-ucrainene urmează să treacă printr-un nou test de stres pe 11 iulie, data la care polonezii marchează oficial Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Genocidului Cetățenilor Republicii Polone comis de naționaliștii ucraineni.
