Guvernul de la Atena a declarat stare de urgență în șapte insule din Marea Egee din cauza lipsei acute de apă potabilă. Destinații turistice majore precum Astypalaia, Karpathos, Leros, Patmos, Symi, Tinos și Alonnisos au rămas aproape fără rezerve. Criza lovește exact în mijlocul sezonului estival, punând o presiune uriașă pe infrastructura locală și forțând autoritățile să caute soluții de avarie.
Măsuri drastice pentru hotelieri și turiști
V-ați gândit vreodată câtă apă consumați într-o zi de concediu? Pentru sutele de mii de români care își petrec vacanțele în insulele grecești, situația din acest an aduce reguli noi și restricții neașteptate. Hotelierii recurg la soluții inedite pentru a reduce risipa în plin sezon turistic.
Maria Alkalai, o antreprenoare de 42 de ani care administrează un hotel amplasat pe un deal din Chora, cu vedere spre castel și Marea Egee, le oferă turiștilor un voucher de 5 euro. Condiția este simplă: oaspeții trebuie să renunțe la serviciul zilnic de curățenie în camere.
„Clienții au primit foarte bine această inițiativă”, a explicat ea. Femeia are în plan să construiască un al doilea hotel pe insulă. Totuși, vrea să înlocuiască clasica piscină sau jacuzzi-ul cu un bazin special de colectare a apei de ploaie.
Dar cum s-a ajuns aici? Așa cum detaliază Hotnews într-un reportaj publicat recent, insula Astypalaia (cunoscută pentru forma sa de fluture și căsuțele pitorești) trece prin al doilea cel mai secetos sezon din 2020 încoace.
Iar contrastul meteorologic este uriaș. În timp ce nordul și vestul țării au avut cea mai ploioasă iarnă din 2022 încoace (ploi torențiale care au provocat chiar inundații în destinații populare precum Thassos), sud-estul Mării Egee s-a uscat complet.
„Dacă am aduna într-o găleată sau într-un lighean toată apa căzută pe parcursul anului, aceasta ar avea o adâncime de doar 2,5 centimetri”, a declarat primarul Nikos Komineas.
Uzine de desalinizare și fonduri de urgență
Cifrele arată o explozie a consumului în lunile de vârf. În satul de coastă Analipsi, din estul insulei Astypalaia, populația sare de la 1.400 de locuitori la 7.000 de persoane la mijlocul verii. Uzina de desalinizare care furnizează apă potabilă prin rețea în această zonă pur și simplu nu a mai făcut față.
Autoritățile au montat rapid o a doua instalație temporară în capitala Chora, care produce 600 de metri cubi pe zi. O uzină permanentă este planificată abia pentru sfârșitul anului.
„Una dintre cele mai mari îngrijorări ale mele era ce se va întâmpla dacă nici anul acesta nu va ploua din nou”, a adăugat primarul Komineas. El a recunoscut direct că instalația temporară reprezintă doar o soluție de rezervă, una extrem de costisitoare.
Până la urmă, statul a fost obligat să intervină cu bani. Stavros Papastavrou, ministrul elen al mediului, a aprobat alocarea a 15 milioane de euro pentru zeci de uzine de desalinizare (care au un consum ridicat de energie), modernizarea rețelelor de distribuție și rezervoare de apă. Banii vizează nouă dintre cele peste 200 de insule locuite ale Greciei. Doar pentru Astypalaia s-au alocat 1,5 milioane de euro.
„Pentru Grecia, apa nu este o chestiune teoretică, este o problemă de securitate, de creștere economică și de protejare a comunităților locale”, a declarat ministrul luna trecută, în timpul unei reuniuni cu miniștrii mediului din Uniunea Europeană.
Agricultura se usucă sub soarele din Marea Egee
Dincolo de turism, localnicii duc greul. Singurul rezervor de apă al insulei Astypalaia (construit la mijlocul anilor 1990 și înconjurat acum de dealuri uscate și vegetație rară) se golește văzând cu ochii.
Lacul din regiunea fertilă Livadi, care alimentează gospodăriile, sistemele de irigații și orașul Chora, mai conține în prezent aproximativ 150.000 de metri cubi de apă. Asta înseamnă exact o șesime din capacitatea sa totală de stocare.
La un consum zilnic de aproximativ 900 de metri cubi pe timpul verii, rezervele ar mai ajunge pentru aproximativ cinci luni și jumătate.
Situația e critică.
Pentru a proteja rezervele lacului până în toamnă, autoritățile au declarat starea de urgență în luna mai și au interzis total irigațiile pentru fermierii din Livadi.
„Am luat această decizie cu inima grea, dar, din fericire, există această alternativă pentru ei”, a susținut primarul Komineas. Edilul a explicat că, dacă ploile vor reface rezervele lacului, fermierii vor fi reconectați la rețeaua de alimentare.
Numai că alternativele reale lipsesc pe teren. Crescătorii de oi și capre cară apă pentru a umple rezervoarele sau folosesc apă de calitate scăzută extrasă din puțuri forate. Evdokia Palatianou, o fermieră de 71 de ani din Livadi, s-a plâns că autoritățile i-au întrerupt alimentarea cu apă a fermei încă din aprilie, pentru a economisi resursele.
Legumele cultivate în livada ei s-au uscat complet, iar acum femeia se bazează exclusiv pe apa pompată din propria fântână.
„Dacă nu plouă, nu voi mai planta nimic”, a declarat ea clar.
Prognozele oficiale arată o tendință clară. Centrul Național pentru Cercetare Științifică „Demokritos”, cu sediul la Atena, avertizează că seceta s-ar putea agrava până în 2049, pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească.
