Schimbarea neașteptată în România datorită sumei uriașe pentru apărare

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că lista proiectelor de investiții din programul SAFE va fi transmisă Comisiei Europene până la sfârșitul lunii noiembrie. Modernizarea armatei și relansarea industriei de apărare sunt principalele priorități. Detalii despre discuțiile cu secretarul general NATO Mark Rutte și despre planurile României pentru securitate și investiții.

Întâlnirea dintre Bolojan și secretarul general NATO

Miercuri, la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan l-a primit pe Mark Rutte, noul secretar general al NATO, aflat la prima sa vizită oficială în România. Principalele subiecte discutate au fost războiul din Ucraina, securitatea Flancului Estic și repoziționarea trupelor americane. Întâlnirea a evidențiat angajamentul României față de parteneriatul cu NATO și importanța creșterii bugetului pentru apărare.

Bolojan a subliniat că România își respectă angajamentele față de Alianță, inclusiv creșterea cheltuielilor pentru apărare. Mark Rutte a reafirmat importanța articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede apărarea colectivă, și a promis o atenție sporită regiunii Mării Negre. Acest lucru este esențial, având în vedere amenințările persistente din partea Rusiei, de la atacuri cu drone la alte forme de presiune.

Consolidarea Flancului Estic

În cadrul discuțiilor, a fost menționată inițiativa Santinela Estică, care are rolul de a crește vigilența și de a permite detectarea rapidă a unor incursiuni aeriene sau navale. Mark Rutte a precizat că repoziționarea trupelor aliate va contribui la întărirea securității regiunii.

Destinația fondurilor din programul SAFE

Guvernul dorește să modernizeze tehnologia militară și să relanseze industria românească de apărare. Unde vor merge exact fondurile? Premierul a explicat că lista proiectelor de investiții este aproape finalizată și va fi prezentată Comisiei Europene până la sfârșitul lunii. Printre priorități se numără investițiile în capabilități de luptă moderne și colaborările cu firme din țările aliate.

„Obiectivul este dublu. Pe de o parte, să avem o armată pregătită pentru orice scenariu. Pe de alta, să dăm impuls industriei românești”, a declarat Bolojan. Acest lucru se va realiza prin achiziții de sisteme de supraveghere, drone și colaborări tehnologice cu parteneri internaționali.

Proiectele de investiții vor fi supuse aprobării Comisiei Europene pentru a asigura respectarea normelor europene și transparența cheltuielilor. Guvernul promite că toate aceste măsuri vor duce la o armată mai modernă și la o industrie națională de apărare mai competitivă.

Sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova

Discuțiile dintre premierul României și secretarul general NATO au vizat și susținerea continuă pentru Ucraina și Republica Moldova. Bolojan a reiterat că România va sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar, inclusiv prin livrări de echipamente militare și ajutoare umanitare.

În privința Republicii Moldova, s-a discutat despre cooperarea în domeniul securității energetice și al apărării cibernetice. România va continua să ofere sprijin pentru întărirea capacităților de apărare ale Chișinăului, inclusiv prin exerciții comune și programe de pregătire pentru forțele de securitate.

Forumul NATO pentru industria de apărare

Un alt punct important a fost organizarea la București a Forumului NATO pentru Industria de Apărare. Evenimentul va reuni companii din țările membre, oferind oportunități pentru colaborări și identificarea de proiecte comune de modernizare. „Este o șansă pentru firmele românești să colaboreze cu giganți globali”, a subliniat premierul. Se preconizează că vor fi dezvoltate proiecte precum producția de componente pentru tancuri sau sisteme moderne de comunicații militare.

Ce urmează pentru apărarea României

Până la sfârșitul anului, Guvernul va prezenta public lista completă a proiectelor din cadrul programului SAFE. Comisia Europeană va analiza propunerile, iar în 2024 ar putea începe primele licitații pentru implementarea acestora. În paralel, România va continua să participe la exercițiile NATO și să crească prezența trupelor aliate pe teritoriul său.

Bugetul pentru apărare este estimat să depășească 2,5% din PIB în 2024, conform deciziilor de la summitul de la Haga. Acest nivel de finanțare reflectă angajamentul României pentru securitatea națională și contribuția la stabilitatea europeană într-un context internațional tot mai incert.

România își consolidează astfel poziția în cadrul Alianței și își reafirmă rolul de partener de încredere pentru NATO și Uniunea Europeană, într-o perioadă în care securitatea regională rămâne o prioritate majoră.

Sursa: financiarul.ro