Scoția a reușit să scadă numărul crimelor cu peste 50% în doar două decenii, transformându-se din cea mai violentă țară a lumii dezvoltate într-una dintre cele mai sigure regiuni europene. Secretul nu a stat în pedepse mai dure, ci într-o schimbare radicală de perspectivă. Autoritățile au încetat să privească infracționalitatea strict ca pe o problemă de ordine publică și au început să o trateze ca pe o problemă de sănătate publică.
Cifrele negre de la începutul anilor 2000
La începutul anilor 2000, situația din Scoția era critică, cu una dintre cele mai ridicate rate ale violenței din Europa. Între 2003 și 2005, orașul Glasgow înregistra cea mai mare rată a omuciderilor de pe continent.
Cifrele vorbesc de la sine.
Organizația Națiunilor Unite descria la acea vreme Scoția drept cea mai violentă țară din lumea dezvoltată. Riscul de a fi agresat pe stradă era de aproape trei ori mai mare decât în Statele Unite. Și totuși, în 2005, poliția a schimbat tactica și a înființat Scottish Violence Reduction Unit (SVRU). Într-o analiză publicată recent de Adevarul, se arată că specialiștii au pornit de la ideea că violența se răspândește asemenea unei boli și poate fi prevenită dacă sunt identificați și tratați factorii de risc. Astfel, pe lângă intervențiile poliției, în program au fost implicați medici, profesori, asistenți sociali, psihologi și organizații comunitare.
Cum se traduce asta pentru noi? Să fim serioși, în România răspunsul statului la infracționalitatea juvenilă se bazează aproape exclusiv pe dosare penale și măsuri punitive. Prevenția reală în școli sau în cartierele defavorizate rămâne de cele mai multe ori doar pe hârtie, în timp ce scoțienii au demonstrat că intervenția socială salvează vieți.
O sală de judecată fără procese penale
Un moment definitoriu pentru noul program a avut loc în octombrie 2008. Atunci, 85 de membri ai unor bande rivale au fost aduși într-o sală de judecată din Glasgow. Numai că acolo nu se judeca niciun dosar.
În fața judecătorului, tinerii au ascultat mărturiile unor mame care și-au pierdut copiii, ale medicilor care tratau victimele atacurilor și ale unor persoane afectate direct de violență. Mesajul transmis a fost simplu: violența trebuie să înceteze. La final, participanții au primit un număr de telefon pe care îl puteau apela dacă doreau ajutor pentru a renunța la viața de infractor. Rezultatul a fost imediat. După zece astfel de sesiuni, aproape 400 dintre cei 473 de participanți au cerut sprijin.
Scăderea masivă a infracționalității pe străzi
V-ați gândit vreodată cât de puțini oameni produc de fapt teroarea pe străzi? Analizele autorităților au constatat că aproape două treimi dintre actele de violență implicau doar 1% din populație. Riscul s-a dovedit a fi mai mare în cazul tinerilor proveniți din zone defavorizate, afectați de sărăcie, șomaj sau probleme familiale. În schimb, educația, relațiile stabile cu părinții și sprijinul comunității s-au dovedit factori importanți de protecție.
Iar intervenția țintită a dat roade masive în deceniul următor. Rata omuciderilor din Glasgow a scăzut cu 56%, în timp ce la nivelul întregii Scoții numărul crimelor a fost redus cu 38%. Mai mult, infracțiunile violente au scăzut cu aproape o treime între 2006 și 2015. Pe baza acestor concluzii au fost dezvoltate programe concrete (implementate direct în școli, spitale și comunități), iar medicii au fost instruiți să identifice victimele violenței și să le îndrume către servicii de sprijin.
În prezent, Scoția înregistrează cel mai redus număr de omucideri din ultimii peste 20 de ani. Rata crimelor a ajuns mai mică decât în țări precum Suedia, Franța sau Anglia și Țara Galilor.
Exportul modelului și noile provocări
Succesul a atras rapid atenția autorităților din alte state. Din 2019, unități similare de reducere a violenței au fost înființate în 20 de regiuni din Anglia și Țara Galilor. Modelul funcționează acum inclusiv la Londra, oraș unde se înregistrează aproape o treime din infracțiunile cu arme albe din aceste teritorii.
Până la urmă, primele evaluări arată că și acolo s-a înregistrat o reducere a celor mai grave forme de violență. Dar fenomenul nu este rezolvat definitiv. Reprezentanții SVRU avertizează că apar noi provocări majore. Creșterea influenței rețelelor sociale, efectele pandemiei și nivelul ridicat al sărăciei în rândul copiilor reprezintă factorii de risc aflați acum pe masa asistenților sociali scoțieni.
