Sari la conținut

Scumpirile, salariile mici și chiriile au scos oameni în stradă în patru țări europene

Mii de oameni au manifestat în Franța, Belgia, Portugalia și Italia în weekendul 17-18 octombrie 2026, nemulțumiți de cheltuielile de trai, salariile mici și dificultatea de a găsi locuințe accesibile. Revendicările au vizat și serviciile publice, de la condițiile din școli până la lipsa profesorilor.

Lectură: 5 min
Coș cu alimente de bază
Coș cu alimente de bază - Imagine ilustrativă - News24

În Franța, participarea la manifestații a fost estimată între 550.000 și 800.000 de persoane, potrivit Euronews. Mulți participanți au protestat pașnic. În unele orașe, însă, confruntările cu poliția, jafurile și incendiile au provocat pagube magazinelor și clădirilor publice.

Manifestațiile nu alcătuiesc o mișcare europeană unică. Cererile diferă între țări, deși veniturile insuficiente pentru cheltuielile esențiale se regăsesc printre nemulțumirile participanților.

Încetinirea inflației nu readuce prețurile la nivelurile anterioare

Alimentele, energia și locuințele mai scumpe au restrâns bugetele multor gospodării. O inflație mai mică înseamnă că prețurile cresc mai lent, nu, în general, că revin la valorile de dinaintea scumpirilor.

Datele Eurostat analizate de Euronews Business arată că alimentele și băuturile nealcoolice s-au scumpit cu 34% în Uniunea Europeană (UE) între august 2021 și august 2026.

În aceeași comparație, cantitatea de alimente care putea fi cumpărată dintr-un salariu minim brut lunar a scăzut astfel:

  • În Malta, cu 6%.
  • În Spania, cu 5%.
  • În Franța, cu 4%.

În majoritatea țărilor analizate, salariul minim brut permitea cumpărarea unei cantități mai mari de alimente. Comparația exclude însă taxele, chiria și celelalte cheltuieli ale gospodăriei, astfel că nu măsoară întreaga presiune asupra bugetului unei familii.

Accesul la locuințe îi preocupă mai ales pe chiriași și pe tinerii din multe orașe. Pentru lucrătorii cu salarii mici, cheltuielile esențiale limitează banii rămași pentru alte nevoi, iar problemele din educație și din alte servicii publice au adăugat motive de nemulțumire.

În Franța, distrugerile au urmat unor săptămâni de proteste studențești

Mobilizarea franceză a venit după săptămâni de manifestații ale elevilor și studenților privind condițiile din școli și deficitul de profesori. Incidentele din timpul protestelor de sâmbătă, 17 octombrie, au afectat mai multe clădiri publice:

  • Primăria din Limoges a fost cuprinsă de flăcări.
  • Biroul de turism din Place Bellecour, în Lyon, a ars.
  • Persoane care au comis acte de vandalism au pătruns în primăriile din Marseille, Lille și Angers.
  • Reședința prefectului din Bordeaux a fost devastată.

„Protestul este un drept, iar nemulțumirea merită să fie ascultată. Totuși, nicio divergență sau revendicare nu poate justifica vreodată distrugerea bunurilor publice”, a declarat Guillaume Guérin, primarul orașului Limoges, după incidente. El a calificat violențele drept inacceptabile.

GroundswellNews atribuie autorităților franceze un bilanț de 1.200 de arestări și 150 de polițiști răniți și relatează jafuri în Paris, Marseille, Nice, Nantes, Bordeaux, Limoges, Lille, Toulouse și Strasbourg. Primăria din Limoges, veche de peste 140 de ani, a fost în mare parte distrusă de incendiu.

Primarul Parisului, Emmanuel Gregoire, a descris străzi întregi din capitală ca fiind devastate. Premierul francez Sebastien Lecornu a mers la polițiștii desfășurați în centrul Parisului și și-a exprimat îngrijorarea față de amploarea violențelor.

În Belgia, costurile educației au alimentat nemulțumirile

La Bruxelles și Liège au avut loc confruntări între manifestanți și poliție. La Bruxelles, polițiștii au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă, iar la Liège au intervenit cu tunuri cu apă.

În săptămânile precedente, elevii de liceu manifestaseră împotriva cheltuielilor mai mari pentru educație. Studenții belgieni protestaseră și față de taxele de înscriere la universitate.

Bernard Quintin, ministrul belgian de interne, a declarat sâmbătă, 17 octombrie, că situația: „nu mai este doar un protest”. Ministrul a calificat incidentele drept acte de violență.

În Portugalia, protestatarii au cerut venituri mai mari și locuințe accesibile

Sindicatele și organizațiile pentru dreptul la locuire au solicitat majorarea salariilor și pensiilor, îmbunătățirea serviciilor publice și măsuri care să facă locuințele mai accesibile. Organizatorii au invocat presiunea chiriilor, a ratelor la creditele ipotecare și a cumpărăturilor cotidiene.

Zeci de mii de persoane au manifestat la Lisabona. Prețurile locuințelor din Portugalia s-au mai mult decât dublat din 2017, iar chiriile pentru contractele noi au crescut puternic în aceeași perioadă.

Carlos Abreu Amorim a declarat că guvernul portughez nu va ceda presiunii străzii.

În Italia, marșurile au vizat și războiul

Protestele italiene au avut printre teme situația economică și creșterea prețurilor. Confruntările din Milano, Torino și Bologna s-au soldat cu răniți, iar la Milano au fost reținute zeci de persoane.

Marșul de la Milano, îndreptat atât împotriva războiului, cât și împotriva scumpirii traiului, a început pașnic. Ulterior, protestatari mascați au aruncat pietre, bucăți de pavaj și alte obiecte spre poliție și au incendiat baricade. Polițiștii au răspuns cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă.

În zona Piazza del Duomo și a unei galerii comerciale de lux au fost jefuite magazine și distruse bunuri. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a condamnat violențele. Giuseppe Sala, primarul orașului Milano, a considerat revendicările de înțeles, dar a condamnat atacurile asupra polițiștilor și pagubele provocate orașului.

Sindicatele avertizează asupra unor noi greve

Kalyar Traders relatează oprirea transportului public la Bruxelles și perturbări similare la Roma și Milano și afirmă că opririle feroviare și portuare au întârziat distribuția regională. Potrivit aceleiași publicații, sindicate din transporturi, sănătate și educație au avertizat că vor organiza greve repetate dacă guvernele nu adoptă măsuri privind salariile minime și limitarea prețurilor bunurilor de bază.

Alberto Alemanno, profesor de drept și politici ale UE la HEC Paris Business School, consideră Franța centrul unui val mai larg de nemulțumire. El indică semne de mobilizare în Grecia, Germania și Austria și apreciază că în săptămânile următoare ar putea avea loc alte proteste.

Distribuie

Cristian Matei semnează pe news24.ro articole la rubricile Externe, Știință și Politică. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră