Macron susține revendicările pașnice ale protestatarilor, dar cere ca autorii distrugerilor să achite pagubele

În discursul difuzat într-un interviu video la Sky News, Macron a atribuit o parte dintre scumpirile carburanților războiului din Golful Persic, despre care a spus că Franța nu a participat la el, dar îi suportă consecințele. Președintele a anunțat că va vizita țările din Golf pentru a încerca să asigure aprovizionarea franceză cu combustibil și gaz.

Macron a explicat că demersurile sale internaționale urmăresc și intervenții pe piața energiei. Potrivit lui, premierul și guvernul au luat decizii împreună cu distribuitorii de carburanți, astfel încât eforturile făcute să se vadă în prețurile plătite. El a afirmat că îngrijorările legate de costul vieții există și în alte capitale europene, unde au loc manifestații similare.

Comercianții afectați vor primi sprijin, iar autorii distrugerilor trebuie să plătească

Autoritățile franceze estimează pagube de sute de milioane de euro după manifestațiile din 17 octombrie. Guvernul promisese duminică ajutor pentru firmele afectate și pentru primarii localităților care au suferit cele mai mari distrugeri.

Macron a anunțat ajutor de urgență pentru comercianții jefuiți și a transmis că proprietarii de magazine, meșteșugarii și ceilalți întreprinzători afectați nu vor rămâne singuri în fața pierderilor. Unii încercaseră să își apere personal afacerile.

Intervenția televizată, difuzată și de Al Jazeera English, a venit după o întâlnire de urgență la care au participat premierul Franței, Sébastien Lecornu, și membri ai executivului.

Președintele a relatat că au fost atacate magazine, sedii ale administrației și primării, unele dintre clădiri fiind distruse. A amintit intrarea cu forța în primăria din Marsilia și atacul asupra prefecturii din Bordeaux, precum și rănirea a sute de polițiști și jandarmi.

Macron a felicitat forțele de ordine pentru intervenție și și-a exprimat sprijinul pentru agenții răniți și familiile lor, precum și pentru primari și aleșii locali.

„Simțim cu toții furie și rușine în această seară”, a declarat Emmanuel Macron, președintele Franței, în discursul către națiune, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

El a respins orice justificare a violențelor, potrivit Ansa. Încă de sâmbătă, calificase incidentele ca inacceptabile și ceruse urmărirea penală și pedepsirea celor care atacaseră firme, primării și prefecturi.

Macron a solicitat guvernului să analizeze atât informațiile deținute înaintea incidentelor, cât și modul în care au intervenit forțele de ordine. Ministrului de interne i-a cerut explicații clare și transparență, inclusiv măsuri pentru anticiparea altor violențe.

Președintele a anunțat anchete și a cerut procurorilor și ministrului justiției fermitate în cercetări și în aplicarea legii. În viziunea sa, fiecare infracțiune trebuie urmată de o sancțiune legală, iar persoanele care au provocat distrugeri trebuie să suporte și repararea prejudiciilor.

Prefecții vor stabili, împreună cu primarii și în colaborare cu forțele de ordine, cum vor fi protejate orașele, sediile publice și magazinele. Dacă situația o impune, anumite adunări vor fi interzise.

Bilanțurile au crescut după manifestațiile de sâmbătă

Ministrul francez de interne, Laurent Nunez, anunțase sâmbătă, 17 octombrie, aproximativ 400 de arestări, potrivit Stiripesurse. Duminică, Observator News relata un bilanț ulterior, de două mii de persoane arestate, și o participare de peste 800.000 de oameni.

Pentru ziua de sâmbătă, estimările guvernului și ale organizatorilor diferă: executivul indica aproximativ 550.000 de participanți, în timp ce organizatorii anunțau 800.000.

Un participant la manifestații a murit în urma unui stop cardiovascular suferit în timpul confruntărilor. Numărul polițiștilor și jandarmilor răniți a ajuns la 600. Un alt manifestant și-a pierdut o mână după explozia unei grenade defensive utilizate de poliție.

Ministerul de Interne a semnalat incidente în care au fost implicate persoane cu glugi în cinci orașe:

• Paris;
• Marsilia;
• Rennes;
• Toulouse;
• Angers.

La Paris au manifestat 100.000 de persoane. În centrul capitalei au fost mobilizate efective numeroase, inclusiv lângă Arcul de Triumf și pe Avenue des Champs-Élysées. Poliția a utilizat gaze lacrimogene împotriva unor participanți care urcaseră pe monumente.

În confruntări, spre polițiști au fost aruncate bucăți de pavaj, petarde și artificii. Au ars mașini, trotinete electrice și pubele.

Pe Champs-Élysées, grupuri de adolescenți care purtau cagule au jefuit zeci de magazine de lux. Unii proprietari de magazine mici au fost bătuți în timp ce încercau să împiedice jafurile.

Mai multe sedii ale administrației locale au fost vizate de atacuri:

• La Marsilia, persoane participante la protest au pătruns cu forța în primărie.
• La Lille, primăria a fost atacată.
• La Lyon, un incendiu provocat a afectat sediul biroului de turism.
• La Limoges, focul a distrus clopotnița primăriei, care s-a prăbușit. Clădirea are o vechime de 143 de ani.

La intrarea în primăria din Marsilia s-au scandat lozinci despre cucerirea Bastiliei și o nouă Revoluție Franceză, potrivit Le Monde, citat de Stiripesurse.

„Locuiesc aici de 40 de ani și n-am mai văzut niciodată așa ceva. Niciodată! Este ca o zonă de război”, a spus un martor al distrugerilor.

În mijlocul confruntărilor, între cele două tabere, un bărbat cânta la cimpoi. Pe malul Senei, alte persoane dansau, în vreme ce din stradă răzbăteau zgomotele luptelor.

Guvernul pregătește consultări privind școlile și nivelul de trai

Protestele au pornit în septembrie din liceele aflate în suburbiile sărace din nordul Parisului. Elevii reclamau lipsa profesorilor de la cursuri și condițiile din școli. Mișcarea s-a extins apoi la nivel național, cu revendicări privind inegalitatea, finanțarea publică apreciată drept insuficientă și scăderea nivelului de trai.

În școli și campusuri au avut loc blocaje, distrugeri și incendii, precum și agresiuni asupra unor directori de liceu. Forțele de ordine au intervenit, iar Lecornu a avertizat că o escaladare ar fi iresponsabilă.

Macron a recunoscut preocupările elevilor și studenților legate de condițiile în care învață, de locul lor în societate și de perspectivele de viitor. A spus că tinerii se află de zece ani în centrul angajamentului său politic și a cerut ca problemele lor să fie ascultate fără prejudecăți sau minimalizare.

Potrivit președintelui, platforma deschisă de Ministerul Educației strânsese peste 100.000 de contribuții. Au fost organizate și întâlniri cu reprezentanți ai mediului academic, ai autorităților din educație și ai conducerilor liceelor.

Premierul îi va reuni în zilele următoare pe elevi și studenți, profesori, angajatori, reprezentanți ai organizațiilor profesionale, sindicaliști, aleși locali și parlamentari. Consultările cu guvernul urmăresc formularea unor propuneri concrete.

Macron a insistat că violențele nu trebuie să acopere revendicările legitime, care trebuie ascultate. Totodată, le-a cerut partidelor, organizațiilor profesionale și sindicatelor să condamne fără echivoc incidentele și să facă apel la calm. Lecornu va chema și aceste organizații să își exprime public pozițiile.

Lecornu cere susținerea poliției înaintea alegerilor prezidențiale

„Este un miracol că numărul morților nu este unul mai mare. Acum este momentul să vă alegeți tabăra! Ori sunteți de partea Republicii și, prin urmare, a forțelor de ordine, a celor care protejează bunurile și oamenii și care aplică legile, ori sunteți de partea huliganilor”, a afirmat Sébastien Lecornu, premierul Franței, într-o declarație publică.

Premierul a descris violențele întâmpinate de polițiști și a avertizat împotriva folosirii incidentelor pentru impunerea unei agende politice înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, potrivit informat.ro. Declarațiile au fost interpretate și drept o trimitere la formațiunea de stânga radicală La France insoumise și la liderul ei, Jean-Luc Mélenchon.

În discursul de duminică, Macron a pus o parte a violențelor din 17 octombrie pe seama unor partide și grupări de stânga. Președintele a insistat însă că sutele de mii de oameni ieșiți în stradă cu revendicări legitime nu trebuie puși în aceeași categorie cu cei implicați în distrugeri și jafuri.

Președintele a spus că alegerile prezidențiale vor avea loc peste șase luni. A cerut ca opțiunile politice să fie discutate în reuniuni pașnice, în presă și în studiourile de televiziune, cu respect între participanți, nu prin violență în stradă.

El a susținut că îndemnurile la dezordine urmăresc afectarea Republicii și deturnarea dezbaterii electorale. A precizat că dialogul și ascultarea revendicărilor nu înseamnă slăbiciune sau impunitate.

Marine Le Pen, candidata extremei drepte la președinție, a publicat pe rețelele sociale un mesaj în care a descris o criză profundă de încredere și autoritate. În opinia ei, aceasta amenință democrația, iar Franța este prinsă între violență și neputință.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis de la Washington un mesaj în care a pus violențele pe seama imigrației: „Franța arde! Imigrația unor oameni dintr-o lume complet diferită, oameni care poartă ură în inimi, a distrus acea țară, odinioară măreață. Închideți granițele și preluați controlul, înainte să fie prea târziu! Imigrația unor oameni cu ură în inimi a distrus Franța, închideți granițele până nu e prea târziu!”.

Protestele din Italia au prins între confruntări și un turist român

La Bologna, în Italia, un turist român aflat în vacanță cu familia s-a trezit între cei implicați în confruntări. Protestele din țară au avut drept cauze scumpirile și salariile mici.

În Piazza del Duomo din Milano, cinci mii de tineri au ridicat baricade și au aruncat pietre spre polițiști. Forțele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene, iar mai mult de 70 de persoane au fost duse la secții.

În Albania, protestele studenților ajunseseră la a cincea zi. Poliția a tras cu gloanțe de cauciuc împotriva participanților.

În Franța, Parlamentul urmează să analizeze, în zilele următoare, un proiect de lege care ar impune persoanelor responsabile de distrugeri să achite prejudiciile.

Pentru luni, 19 octombrie 2026, Lecornu a convocat reuniunea de criză destinată mobilizării ajutorului pentru persoanele și afacerile afectate.