Rusia deține un avantaj tactic în războiul cu drone și ar putea testa apărarea țărilor baltice în următorii ani. Generalul Kaspars Pudāns, comandantul forțelor armate ale Letoniei, atrage atenția că Moscova ar putea acționa pe flancul estic al NATO înainte ca programele europene de reînarmare să își facă efectul.
Pericolul de pe flancul estic
Și calculele militare arată o fereastră de oportunitate îngustă pentru Moscova. Programele de modernizare militară din Europa se mișcă lent, iar rezultatele concrete se vor vedea abia în jurul anului 2029.
„Dacă aș fi la Kremlin, aș spune că, dacă facem ceva, ar trebui să o facem până la sfârșitul anului 2028”, a declarat generalul Kaspars Pudāns pentru Financial Times.
E drept că statele baltice (Letonia, Lituania și Estonia) sunt văzute ca fiind cele mai vulnerabile de pe întregul flanc estic, din cauza graniței directe. Un oficial dintr-un stat NATO aflat în această regiune confirmă că Rusia ar putea forța nota înainte ca europenii să își consolideze armatele și înainte de finalul actualului mandat prezidențial din SUA.
Războiul dronelor și stocurile epuizate rapid
Dar cum arată concret acest avantaj rusesc? Nu vorbim neapărat de tehnologie superioară, ci de capacitatea de a produce drone în număr uriaș și de a adapta rapid modelele direct din experiența frontului ucrainean.
V-ați gândit vreodată cât de repede se consumă muniția într-un război modern?
Așa cum notează Adevarul într-o analiză recentă a situației de securitate, armata britanică a simulat un conflict în Estonia, iar comandanții au ajuns la o concluzie alarmantă. Stocurile actuale de drone s-ar epuiza în mai puțin de o săptămână de lupte. În Ucraina se folosesc zilnic mii de drone, de la modele ieftine până la sisteme care lovesc la sute de kilometri distanță.
Dincolo de cifre, această vulnerabilitate a flancului estic privește direct și România. Când armatele aliate raportează deficiențe în stocurile de drone și sisteme anti-aeriene, riscul se resimte la fel de puternic și la granița noastră de pe Dunăre, unde incidentele cu drone rusești rătăcite au devenit deja o realitate.
Bani pentru apărare și atacuri hibride
Iar Alianța Nord-Atlantică încearcă să recupereze terenul pierdut. Anul trecut s-a luat decizia creșterii cheltuielilor pentru apărare la echivalentul a 5% din PIB până în 2035.
Din acești bani, 3,5% merg direct spre apărare, iar restul se duc pe infrastructură cu utilizare militară (poduri, drumuri și căi ferate capabile să susțină transportul de blindate grele). Până la urmă, logistica face diferența pe teren.
În acest moment, apărarea statelor baltice se bazează pe grupuri de luptă multinaționale. Canada conduce trupele din Letonia, Germania a preluat misiunea din Lituania, iar Regatul Unit gestionează forțele din Estonia.
Numai că invazia clasică cu tancuri nu este singurul scenariu. Generalul Pudāns a explicat clar că Rusia nu are acum trupele necesare pentru o invazie militară de amploare, fiind blocată în Ucraina. Pericolul imediat vine din zona atacurilor hibride, a sabotajului, a campaniilor de dezinformare și a atacurilor cibernetice.
„Trăim cu presupunerea că o formă de agresiune ar putea avea loc chiar din această noapte”, a declarat comandantul armatei letone.
