Misiunea nu s-a încheiat. Asta a transmis public, marți, David Barnea, șeful Mossad, care a anunțat că Israelul va continua operațiunile secrete pentru a schimba regimul din Iran. Declarația vine după o campanie militară masivă de cinci săptămâni, desfășurată de Israel și Statele Unite împotriva Teheranului.
Prima etapă, nu finalul
Campania militară comună americano-israeliană, care a durat aproximativ cinci săptămâni, a lovit țintit. Au fost vizate instalații militare, infrastructura nucleară a Iranului și alte situri considerate strategice. La finalul operațiunii, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că atacurile aeriene au eliminat două „amenințări existențiale” la adresa Israelului: rachetele balistice și armele nucleare.
Numai că, pentru Mossad, acesta a fost doar începutul.
Barnea a explicat că Israelul nu s-a așteptat niciodată ca bombardamentul în sine să pună capăt domniei teocratice de 47 de ani a ayatollahului. atacurile militare au fost văzute doar ca primul pas, menit să distrugă capacitățile militare ale regimului, nu să provoace prăbușirea sa finală.
Ce urmează pe lista Mossad
„Angajamentul nostru va fi îndeplinit doar odată ce acest regim extremist va fi înlocuit. Acest regim, care urmărește distrugerea noastră, trebuie să dispară din această lume”, a spus tranșant Barnea, fără să lase loc de interpretări.
Dar cum anume se va întâmpla asta? Șeful Mossad nu a oferit detalii specifice despre pașii pe care agenția sa intenționează să îi ia. Însă, cu o săptămână mai devreme, The New York Times a oferit câteva indicii, citând discuții purtate de oficiali la Casa Albă încă din ianuarie. Potrivit publicației, Barnea i-a convins pe partenerii americani că Mossad este capabil să „mobilizeze opoziția iraniană: incitare la revolte și alte acte de sfidare care ar putea duce chiar la prăbușirea guvernului iranian”.
Și, să fim serioși, nu ar fi prima dată. Mossad are o istorie lungă de operațiuni secrete desfășurate direct pe teritoriul iranian, de la asasinarea unor oameni de știință din programul nuclear până la atacuri cibernetice devastatoare (cel mai faimos fiind virusul Stuxnet, care a dezactivat centrifugele iraniene de îmbogățire a uraniului).
Calculele de la Teheran
Când SUA și Israelul au lansat operațiunea militară în februarie 2026, atât președintele american Donald Trump, cât și premierul Netanyahu și-au exprimat public speranța că aceasta va crea condițiile necesare pentru ca iranienii înșiși să răstoarne regimul.
Un val de proteste în masă chiar a zguduit Iranul în decembrie 2025 și ianuarie 2026, dar acestea nu au mai fost reluate la o scară semnificativă după începerea bombardamentelor. Mai mult, nu a existat nicio fisură vizibilă în structurile de securitate ale țării. Atât Armata, cât și Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice au rămas loiale regimului de la Teheran.
Realitatea de pe teren este recunoscută chiar și de oficialii israelieni. Ambasadorul Israelului în Statele Unite, Yechiel Leiter, care a participat la întâlnirile de la Casa Albă, a declarat duminică pentru CBS News: „Mossadul credea că, așa cum am văzut în ianuarie, potențialul ca milioane de oameni să iasă din nou în stradă este și mai mare acum. Dar nu există garanții.”
Impact direct pe piața petrolului
Comentariile lui Barnea vin într-un moment extrem de sensibil. În prezent, Statele Unite și Iranul negociază o prelungire a armistițiului care expiră săptămâna viitoare, dar și un potențial acord de pace pe termen lung.
Iar declarațiile deschise ale Israelului privind schimbarea regimului ar putea complica serios aceste discuții și ar putea adânci neîncrederea dintre Washington și Teheran.
Dacă astfel de declarații duc la eșecul negocierilor și la reluarea ostilităților, efectele se vor simți direct în buzunarele tuturor. Petrolul iranian reprezintă aproximativ 2% din producția globală, iar orice escaladare în Orientul Mijlociu duce, în mod tradițional, la o creștere a prețurilor la combustibili și, ulterior, a tarifelor la utilități.
