Sotii straini ai romanilor din diaspora pot primi cetatenie dupa 10 ani. Proiect depus la Senat

cetatenie romana diaspora

Cetățenii străini căsătoriți cu români și stabiliți în afara granițelor ar putea obține cetățenia română fără să fie obligați să se mute în țară. Condiția principală este ca mariajul să fi fost înregistrat în actele de stare civilă românești de cel puțin 10 ani.

Cum funcționează noua procedură

Iar schimbarea este una majoră pentru familiile plecate peste hotare. Legea actuală permite unui străin să solicite cetățenia abia după cinci ani de căsătorie, dar cu o condiție extrem de strictă. Acesta trebuie să aibă drept de ședere pe termen lung sau rezidență permanentă și să locuiască legal în România alături de soțul român.

Noua propunere introduce o cale separată pentru familiile din străinătate, mărind însă perioada de conviețuire cerută de la cinci la zece ani. La calcularea acestui deceniu se vor aduna toate perioadele în care soții au locuit împreună, indiferent dacă acestea s-au desfășurat în România sau în altă țară.

Nicusor Dan anunta o initiativa care ar putea schimba legatura romanilor din diaspora cu tara
RecomandariNicusor Dan anunta o initiativa care ar putea schimba legatura romanilor din diaspora cu tara

Cifrele vorbesc de la sine.

Peste 5,7 milioane de români trăiesc în acest moment în străinătate, iar inițiatorii documentului subliniază că multe dintre aceste familii mixte păstrează legături culturale, personale și economice cu țara noastră.

Condiții stricte și verificări de securitate

Dar cum vine asta, primești pașaportul românesc doar cu certificatul de căsătorie, până la urmă? Nici pe departe. Persoana care solicită cetățenia are de trecut mai multe filtre dure.

Vestea surpriză schimbă comunicarea românilor din diaspora
RecomandariVestea surpriză schimbă comunicarea românilor din diaspora

Așa cum arată datele analizate de Libertatea într-un material publicat recent, solicitantul trebuie să aibă cel puțin 18 ani, să dovedească loialitate față de statul român și să aibă un cazier complet curat. Mai exact, să nu fi fost condamnat în România sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn să devină cetățean român.

Proiectul cere inclusiv cunoașterea limbii române, a Constituției, a imnului național și noțiuni de bază despre cultura și civilizația românească. Se cere chiar și asigurarea în România a unor mijloace legale pentru o existență decentă. Autorii proiectului afirmă clar că simpla existență a unei căsătorii nu va fi suficientă dacă celelalte condiții nu sunt respectate, iar dosarele vor fi verificate strict din punctul de vedere al securității naționale și al ordinii publice.

Fără drumuri inutile la București

Dacă legea trece, străinii nu vor fi nevoiți să cumpere bilete de avion spre România doar pentru birocrație. Cererea se va depune direct la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României din țara în care solicitantul are domiciliul ori reședința legală.

Pislaru explica demiterea Alexandrei Zara de la ANPDPD. Acuzatii dure despre ancheta DIICOT
RecomandariPislaru explica demiterea Alexandrei Zara de la ANPDPD. Acuzatii dure despre ancheta DIICOT

De acolo, dosarul pleacă spre Comisia pentru cetățenie (structură din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie). Solicitanții vor susține interviul prevăzut de procedură, iar dacă primesc undă verde, vor depune jurământul chiar în fața șefului ambasadei sau consulatului. Cetățenia se dobândește exact la data depunerii acestui jurământ.

Și totuși, de ce se cer 10 ani de mariaj? Inițiatorii susțin că această perioadă mai lungă compensează lipsa domiciliului în România și reduce drastic riscul căsătoriilor încheiate exclusiv pentru obținerea cetățeniei. Alte state europene au reguli mult mai relaxate la acest capitol. În Italia, Olanda și Portugalia termenul este de doar trei ani, în Franța ajunge la patru sau cinci ani, iar în Elveția este de șase ani.

Proiectul de modificare a Legii cetățeniei a fost înregistrat oficial la Senat pe 30 iunie 2026. Inițiativa nu este dezbătută în procedură de urgență, Senatul fiind doar prima Cameră sesizată în acest parcurs legislativ.