Spania solicită oficial crearea unei armate proprii a Uniunii Europene. Guvernul de la Madrid susține că blocul comunitar nu se mai poate baza exclusiv pe umbrela de securitate oferită de NATO și pe garanțiile Statelor Unite.
Tensiuni majore intre administratia americana si guvernul spaniol
Relațiile transatlantice trec printr-un moment extrem de delicat. Administrația condusă de Donald Trump a amenințat direct Spania cu noi taxe comerciale, după ce guvernul premierului Pedro Sánchez a refuzat categoric să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, nivelul solicitat imperativ de Washington.
Iar presiunile americane nu se opresc la aspectul financiar. Președintele american a sugerat inclusiv retragerea trupelor americane de la bazele militare din Spania sau chiar suspendarea țării din NATO. Motivul principal este refuzul spaniolilor de a sprijini poziția SUA în conflictul cu Iranul.
În acest context tensionat, ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, consideră că a venit „momentul suveranității și independenței Europei”. Oficialul de la Madrid a explicat clar de ce Europa trebuie să își schimbe strategia militară din temelii.
„Nu putem să ne trezim în fiecare dimineață întrebându-ne ce vor face SUA în continuare. Cetățenii noștri merită mai mult”, a declarat Albares.
Planul pentru un mecanism european de aparare colectivă
Așa cum detaliază Adevarul într-o analiză publicată recent, spaniolii propun dezvoltarea unui mecanism de apărare colectivă strict european. Acesta ar trebui să funcționeze exact pe modelul celebrului Articol 5 din tratatul NATO.
„Forța NATO constă în faptul că nimeni nu îndrăznește să testeze dacă Articolul 5 funcționează cu adevărat. Exact acest efect de descurajare trebuie recreat și în Europa”, a subliniat ministrul spaniol.
V-ați gândit vreodată ce înseamnă o decizie militară luată la Madrid sau Paris pentru securitatea noastră? O eventuală armată europeană ar schimba complet arhitectura de securitate și pentru România, o țară de graniță care se bazează în prezent masiv pe trupele americane staționate la Mihail Kogălniceanu și pe scutul de la Deveselu. Până la urmă, orice mutare strategică a blocului comunitar se traduce direct în modul în care este apărat flancul estic.
„Trebuie să fim liberi de dependență. Asta înseamnă să fim liberi de constrângeri, fie că vorbim despre tarife comerciale sau despre amenințări militare”, a mai declarat oficialul spaniol.
Tratatul UE are deja o clauză de apărare reciprocă (Articolul 42.7).
Dar blocul comunitar nu dispune efectiv de capacitățile militare necesare pentru ca această prevedere să reprezinte o descurajare reală în fața unui inamic extern.
Kaja Kallas respinge negocierile cu Rusia prin Gerhard Schröder
Numai că majoritatea liderilor europeni nu se grăbesc să îmbrățișeze viziunea radicală a Spaniei. Cele mai multe state membre preferă în acest moment să își consolideze capacitățile militare strict în interiorul structurilor NATO. Au convenit doar să crească investițiile în sisteme strategice, cum ar fi apărarea antiaeriană, rachetele cu rază lungă și infrastructura de informații prin satelit, tocmai pentru a reduce dependența de tehnologia americană.
Discuțiile despre autonomia militară au loc în contextul în care șefa diplomației europene, Kaja Kallas, tocmai a respins ferm o propunere venită de la Vladimir Putin. Liderul rus l-a sugerat pe fostul cancelar german Gerhard Schröder ca reprezentant al Uniunii Europene pentru eventuale negocieri directe cu Moscova.
„Dacă permitem Rusiei să aleagă negociatorul în numele nostru, nu ar fi deloc o idee înțeleaptă”, a declarat Kallas înaintea reuniunilor de la Bruxelles.
Ea a reamintit un detaliu esențial, anume că Schröder a fost „un important lobbyist pentru companii de stat rusești”, fapt care explică direct de ce Kremlinul îl preferă ca interlocutor oficial.
Tema autonomiei militare europene se află pe masa de lucru la Bruxelles chiar în această săptămână, unde miniștrii de Externe și cei ai Apărării din statele membre participă la reuniuni oficiale pentru a trasa viitoarea strategie a blocului comunitar.
