Spania închide spațiul aerian pentru SUA și refuză cheltuielile NATO de 5%

O decizie unilaterală

Decizia este fermă. Închiderea spațiului aerian obligă avioanele militare americane să ocolească Spania în drumul lor către țintele din Orientul Mijlociu, singura excepție fiind situațiile de urgență. Ministrul Economiei, Carlos Cuerpo, a explicat poziția guvernului într-un interviu acordat postului de radio Cadena Ser, clarificând că nu e loc de întors.

„Această decizie face parte din hotărârea deja luată de guvernul spaniol de a nu participa și de a nu contribui la un război care a fost inițiat unilateral și împotriva dreptului internațional”, a declarat oficialul. Madridul nu vrea să aibă nicio legătură cu acest conflict.

Premierul Sanchez, un critic vocal

Iar la vârful acestei opoziții se află chiar premierul Pedro Sanchez. Acesta a fost unul dintre cei mai vocali oponenți ai atacurilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului, pe care le-a descris drept „imprudente și ilegale”. Încă de la începutul războiului, Spania a interzis avioanelor de vânătoare sau altor aeronave militare americane să folosească bazele aeriene strategice de la Rota (Cádiz) și Morón de la Frontera (Sevilla). V-ați fi așteptat la o asemenea sfidare din partea unui aliat NATO?

Amenințări de la Washington

Reacția de la Casa Albă nu a întârziat. Președintele american Donald Trump a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul tocmai din cauza refuzului de a permite utilizarea bazelor spaniole. Tensiunea actuală contrastează puternic cu deceniile de relații stabile și prietenoase dintre cele două țări, care au început încă din secolul XX, când SUA au început să împartă baze militare cu Spania (pe atunci sub dictatura lui Francisco Franco).

Numai că acum, lucrurile stau complet diferit. Sanchez, în vârstă de 54 de ani și la putere din 2018, este unul dintre cei mai proeminenți lideri de stânga din Europa, ale cărui opinii au intrat adesea în contradicție cu cele ale mișcării MAGA a lui Trump.

Singura țară NATO care spune NU

Dar tensiunile nu se opresc aici. Dintre toți membrii NATO, Spania a fost singura țară care a refuzat să se angajeze să crească cheltuielile militare la 5% din produsul intern brut. Într-o reuniune NATO de anul trecut, Sánchez a obținut o derogare de ultim moment, afirmând că Spania va cheltui doar până la 2,1%, un procent pe care l-a numit „suficient și realist”.

Drept răspuns, Trump a lansat ideea că Spania ar trebui exclusă din blocul militar.

O amenințare rămasă, deocamdată, voalată.

Poziția fermă a premierului spaniol se aliniază pilonilor săi de politică progresistă, apărând feminismul, imigrația autorizată, drepturile omului și ordinea internațională bazată pe norme, viziuni aflate adesea în contradicție directă cu politicile promovate de la Washington.