Spitalele raporteaza registre perfecte la DSP. Pacientii raman expusi infectiilor nosocomiale

Cum bate realitatea din saloane regulamentul scris

Dar v-ați întrebat vreodată ce se întâmplă cu adevărat când ușa salonului se închide? Medicii, asistentele și infirmierele lucrează sub o presiune structurală uriașă, gestionând fluxuri masive de pacienți cu resurse limitate și o lipsă cronică de timp. Sistemul s-a autoreglat periculos, astfel încât dacă un registru este completat, procedura este considerată rezolvată pe hârtie.

Să luăm paradoxul celor 5 minute. Pe peretele unui salon de examinare scrie clar că timpul de contact pentru dezinfectarea tărgii este de exact 5 minute. Numai că pe hol așteaptă o coadă de pacienți urgenți. Sub această presiune uriașă de timp, infirmiera aplică dezinfectantul și șterge imediat suprafața, după doar 30 de secunde. Formal, procedura a fost aplicată, iar substanța s-a consumat. Practic, microbii nu au fost distruși pentru că timpul chimic de contact a fost pur și simplu ignorat.

O procedură respectată formal, cu un rezultat clinic absolut zero.

Auditul DSP trece, bacteriile rămân în Terapie Intensivă

Capcana curățeniei vizuale este o altă eroare majoră în secții. Un asistent medical aplică riguros o lavetă impregnată pe o noptieră care arată curată la prima vedere. Aplicarea se face pur mecanic (strict pentru că așa scrie în fișa postului), fără o înțelegere biologică a faptului că o suprafață perfect lucioasă poate fi colonizată microscopic cu bacterii multirezistente. Într-o analiză detaliată publicată recent de Libertatea se arată că o secție de terapie intensivă poate trece cu brio auditul DSP strict pentru că protocoalele sunt impecabile.

Și totuși, rata reală a infecțiilor bacteriene din acea secție rămâne alarmantă. De ce? Pentru că indicatorii actuali măsoară dacă hârtiile sunt semnate, nu dacă încărcătura microbiologică de pe mâinile personalului sau de pe instrumentar a scăzut efectiv.

Producătorii cer instruire direct la patul bolnavului

Până la urmă, o procedură aplicată orb, fără ca executantul să înțeleagă reacția chimică a substanței în condiții de stres, transformă siguranța într-o loterie. Un sistem care pune preț doar pe achiziția celui mai ieftin dezinfectant și pe afișarea unui text laminat pe uși creează o falsă senzație de siguranță. Această fractură sistemică dintre birocrație și realitatea din secții a forțat marii furnizori de soluții medicale să își schimbe radical abordarea.

Klintensiv, unul dintre principalii producători autohtoni de dezinfectanți și soluții de igienă, a decis să coboare în teren. Compania își adaptează acum soluțiile la utilizarea clinică reală din spitale, nu la cea ideală din laboratoare.

„Un dezinfectant performant care ajunge într-un spital nu protejează pe nimeni dacă personalul nu înțelege cum și de ce trebuie aplicat corect. De aceea investim nu doar în produse, ci și în instruire practică și proceduri adaptate realității din secții, pentru că prevenția reală se întâmplă la patul pacientului, nu în registrul de proceduri.”, a explicat Dr. Farm. Cătălin Donea, Director Calitate Klintensiv.

Întrebarea care trebuie să schimbe sistemul

Iar lucrurile nu se pot schimba fără un proces dureros de introspecție în interiorul sistemului medical românesc. Fiecare manager de spital, șef de secție sau asistent coordonator ar trebui să încheie ziua de muncă punându-și o întrebare profund neliniștitoare: „Respectăm toate procedurile în unitatea noastră, dar oare obținem, cu adevărat, rezultatele corecte pentru siguranța pacienților?”.

Dacă răspunsul se bazează strict pe faptul că registrele sunt pline și auditul a fost bifat, iluzia siguranței continuă nestingherită. Infecțiile nosocomiale nu au avut niciodată nevoie de permisiunea unei proceduri scrise pentru a se răspândi în saloane.