Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, a ajuns la Kiev pentru prima sa vizită oficială, la doar câteva zile după un atac masiv al Moscovei. Mesajul ei central este clar și direct: președintele belarus Aleksandr Lukașenko se află sub controlul total al lui Vladimir Putin și este o amenințare activă pentru întreaga regiune.
Relatia simbiotica cu Moscova
Nimeni nu îl poate influența pe Lukașenko, cu excepția liderului de la Kremlin. „El va îndeplini toate ordinele lui Putin, dar face acest lucru împotriva voinței poporului belarus”, a declarat Tihanovskaia marți dimineață pentru o emisiune matinală de știri.
Și totuși, liderii occidentali încă încearcă calea dialogului. Președintele francez Emmanuel Macron l-a avertizat duminică pe Lukașenko, în cadrul unei rare convorbiri telefonice, să nu escaladeze implicarea țării sale în războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. Discuția a avut loc pe fondul exercițiilor nucleare ruso-belaruse și al incursiunilor dronelor în țările baltice.
Dar opoziția de la Minsk atrage atenția că aceste telefoane nu aduc rezultate tangibile.
„Lukașenko servește intereselor Rusiei, nu intereselor poporului belarus. Este gata să ne trădeze suveranitatea, independența, doar pentru a rămâne la putere. Așa că vă rog să nu credeți că Lukașenko poate fi separat”, a explicat lidera opoziției.
Ea a întărit ideea direct de la Kiev. „Lukașenko și Putin au o prietenie simbiotică, se sprijină reciproc, se folosesc unul de celălalt. Și, fireste este o iluzie că pot fi separați.”
Avertismentele Kievului
Ucraina a emis numeroase avertismente că Rusia ar putea pregăti o nouă ofensivă împotriva nordului țării cu ajutorul Minskului.
Cum ne afectează pe noi aceste mișcări de trupe? Până la urmă, orice escaladare la granițele nordice pune presiune imediată pe întregul flanc estic al NATO, iar România simte direct tensiunea când vine vorba de securitatea regională și rutele logistice de la Marea Neagră. Așa cum arată informațiile publicate marți de Euronews, Moscova a mai folosit teritoriul belarus în 2022 pentru a trece granița și a-și muta forțele spre capitala Kiev.
În timpul vizitei sale, Tihanovskaia a subliniat că „Ucraina apără întreaga regiune de imperialismul rus” și a insistat că cetățenii din Belarus sunt „aliați și nu inamici” ai ucrainenilor.
Iar reacția președintelui Volodimir Zelenski nu s-a lăsat așteptată.
Liderul de la Kiev a anunțat săptămâna trecută că țara sa este pregătită să ia măsuri „preventive” împotriva Rusiei și a conducerii belaruse în fața potențialelor amenințări militare.
„Conducerea de facto a Belarusului” trebuie „să fie în alertă, adică să înțeleagă clar că vor exista consecințe dacă vor fi întreprinse acțiuni agresive împotriva Ucrainei, împotriva poporului nostru”, a declarat Zelenski.
Amenintari nucleare catre vecini
La fel ca în 2022, Lukașenko a negat orice plan de a implica țara sa în război, cu o singură excepție: cu excepția cazului în care „se comite o agresiune împotriva teritoriului (belarus)”. El a arătat cu degetul nu doar spre Ucraina, ci și spre statele baltice.
V-ați gândit vreodată cât de repede se poate schimba retorica unui dictator de la o lună la alta?
În aprilie, liderul de la Minsk a făcut afirmații nejustificate despre o presupusă agresiune din partea Poloniei și a țărilor baltice. A jurat atunci că Belarusul (împreună cu Moscova) va răspunde folosind toate mijloacele disponibile, inclusiv armele nucleare tactice.
„Sarcina mea este să-mi avertizez vecinii, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și, eventual, partial, Ucraina. Dumnezeu să-i protejeze de agresiunea împotriva Belarusului. Nu vrem război, nu plănuim să luptăm cu ei”, a declarat Aleksandr Lukașenko.
Aceste declarații oficiale vin exact în perioada în care armata rusă a început să testeze noile rachete balistice Oreshnik pe teritoriul ucrainean.
