Mai multe state europene, printre care Germania, Franța și Spania, au convocat ambasadorii ruși pentru a protesta oficial. Decizia vine după ce Kremlinul a publicat o notificare prin care cerea cetățenilor străini și personalului diplomatic să părăsească capitala Kiev „cât mai curând posibil”, invocând noi atacuri aeriene.
Reactia ferma a cancelariilor europene
Lista țărilor care au luat atitudine este lungă. Germania, Franța, Spania, Polonia, Olanda, Suedia, Estonia și Comisia Europeană au respins categoric amenințările și au confirmat că reprezentanțele lor vor funcționa fără întrerupere.
Diplomații europeni refuză să plece.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe a transmis miercuri un mesaj extrem de clar. „Prin acțiunile sale, Rusia își demonstrează zilnic cinismul și disprețul față de dreptul internațional”, a declarat oficialul. „Franța condamnă cu fermitate tacticile de intimidare ale Moscovei, care sunt dovada impasului militar în care se află țara în Ucraina.”
Avertismente dure din partea aliatilor
Spania a înmânat ambasadorului rus la Madrid o „plângere puternică” legată de aceste amenințări publice, dar și de recentul atac la scară largă asupra Kievului. Iar surse apropiate ministerului spaniol de externe au detaliat poziția oficială. „Guvernul spaniol, în coordonare cu partenerii săi din Uniunea Europeană, și-a reiterat sprijinul pentru dreptul Ucrainei la autoapărare și a cerut Rusiei să își oprească agresiunea, să respecte dreptul internațional umanitar și să negocieze cu bună-credință o pace justă și durabilă”, au precizat sursele.
Într-o analiză publicată recent de Euronews, vedem cum această criză diplomatică se rostogolește rapid în toată Europa. Dar ce înseamnă asta concret pentru români? Când tensiunile explodează la granițele noastre și ambasadele intră în alertă de bombardament, întreaga arhitectură de securitate din regiune se clatină, iar presiunea pe flancul estic al NATO crește instantaneu.
Ministrul olandez de Externe Tom Berendsen, alături de omologul său estonian Margus Tsahkna și de reprezentanții Ministerului german de Externe, au folosit rețelele sociale pentru a anunța convocările. „Amenințarea diplomaților, străinilor și civililor este inacceptabilă și o încălcare flagrantă a Cartei ONU. Încercările de intimidare ale Rusiei nu fac decât să îi expună adevărata față”, a postat Tsahkna. El a adăugat imediat: „Ambasada noastră rămâne deschisă, diplomații noștri rămân la Kiev.”
Și oficialii de la Varșovia au reacționat tăios. Ministerul polonez de Externe a avertizat într-un comunicat că orice atac asupra misiunilor sale diplomatice va fi „considerat deliberat și intenționat”.
Raspunsul sfidator al Moscovei
Dar Kremlinul nu dă semne că ar face vreun pas în spate. Dincolo de limbajul diplomatic obișnuit, Moscova a ales să pluseze agresiv pe fondul indignării generale. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei (și un critic constant al liderilor europeni pe rețelele sociale), a reacționat cu cinism.
„UE a declarat că își va menține prezența diplomatică la Kiev neschimbată, în ciuda avertismentelor Rusiei. Ei bine, se pare că au diplomați de rezervă și trebuie să reducă personalul”, a declarat Medvedev.
Să fim serioși, această retorică blochează din start orice dialog. Amenințarea directă a schimbat complet dezbaterea aflată în curs între capitalele europene privind oportunitatea unor discuții cu Rusia pentru a pune capăt invaziei din Ucraina.
Comisia Europeană a tranșat situația printr-o declarație scurtă. „Rusia nu este absolut deloc interesată de nicio pace”, a transmis instituția de la Bruxelles. În prezent, cele opt state europene așteaptă prezentarea fizică a ambasadorilor ruși la sediile ministerelor de externe pentru înmânarea formală a notelor de protest.
