Războiul de 40 de zile dintre Statele Unite, Israel și Iran a ajuns într-un blocaj periculos, iar armistițiul semnat pe 8 aprilie 2026 este pe cale să se prăbușească. Tensiunile globale lovesc direct și la București, după ce autoritățile române au aprobat solicitarea SUA de a folosi teritoriul național pentru operațiuni militare, atrăgând avertismente dure de la Teheran.
Condițiile Iranului și furia de la Casa Albă
Statele Unite au trimis un document cu 14 puncte prin intermediarul pakistanez. Washingtonul cere suspendarea îmbogățirii uraniului pentru minimum 12 ani și predarea celor 440 kg de uraniu iranian îmbogățit la 60%. La schimb, americanii oferă ridicarea treptată a sancțiunilor și retragerea blocadei navale.
Dar Iranul a respins categoric oferta. Agenția semi-oficială Fars News Agency a raportat că Teheranul cere cinci „garanții minime de consolidare a încrederii”. Acestea includ încetarea ostilităților pe toate fronturile (în special în Liban), ridicarea sancțiunilor, eliberarea activelor înghețate, compensații de război și recunoașterea suveranității Iranului asupra Strâmtorii Hormuz.
Președintele american Donald Trump a reacționat imediat. „Armistițiul este cel mai slab acum după ce am citit acel gunoi pe care ni l-au trimis. Nici nu am terminat de citit.”, a declarat liderul de la Casa Albă. Luni, el a precizat că propunerea americană vizează împiedicarea Iranului de a obține arme nucleare, menționând că armistițiul rămâne în vigoare, dar este „extrem de fragil”.
Iar poziția Teheranului este inflexibilă. Mohammad Eslami, directorul Organizației pentru Energie Atomică a Iranului, a transmis clar că îmbogățirea uraniului „nu este negociabilă” și că tehnologia nucleară nu va face parte din discuții. Mai mult, Ebrahim Rezaei, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru Securitate Națională din parlamentul iranian, a avertizat marți că Iranul ar putea crește îmbogățirea uraniului la 90% dacă va fi atacat din nou.
„Suntem pregătiți pentru orice opțiune. Forțele noastre armate sunt pregătite să livreze un răspuns exemplar la orice agresiune.”, a subliniat negociatorul-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf. Generalul Mohammad Ali Jafari, comandantul CGRI, a completat că nu vor exista negocieri până când SUA nu acceptă termenii impuși. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a explicat luni că propunerea urmărește doar să asigure drepturile „legitime” ale poporului iranian.
Cum a fost atrasă România în conflict
România a decis să sprijine logistic armata americană, aprobând dislocarea pe teritoriul nostru a unor avioane de realimentare, echipamente de supraveghere și sisteme de comunicații prin satelit pentru operațiuni legate de Iran.
Președintele Nicușor Dan a descris echipamentele drept „defensive” și a precizat că acestea nu transportă muniție.
„Când americanii ne-au cerut ajutorul, i-am susținut. Credem că, în ceea ce privește apărarea comună, aliații se susțin reciproc.”, a declarat luni la Bruxelles ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu.
Numai că reacția Teheranului nu a întârziat să apară. Esmail Baghaei, purtătorul de cuvânt al MAE iranian, a lansat un avertisment direct către București. El a afirmat că susținerea logistică ar însemna „participarea la agresiunea militară asupra Iranului” și că o asemenea decizie ar reprezenta „o pată neagră în istoria relațiilor româno-iraniene”.
Tensiunea se simte și pe piețele financiare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că randamentele titlurilor de stat pe termen lung au scăzut temporar cu 25-35 de puncte de bază, iar obligațiunile pe 10 ani au coborât sub 7%, statul atrăgând 1,19 miliarde de lei la ultima licitație. Totuși, el a avertizat că „România nu se poate întoarce de unde a plecat.” Tot pe plan local, liderii țărilor baltice, Poloniei și țărilor nordice s-au reunit pe 13 mai la București pentru Summitul B9, axat pe apărarea la Marea Neagră.
Războiul din umbră și blocajul economic global
Dincolo de declarațiile oficiale, în Golf se poartă un război secret. Un raport publicat recent de Adevarul a relatat că Emiratele Arabe Unite au lovit în secret o rafinărie de pe Insula Lavan a Iranului la începutul lunii aprilie 2026. Cum a răspuns Teheranul? A lansat peste 2.800 de atacuri cu rachete și drone exclusiv asupra EAU.
„Este mare să ai o țară arabă din Golf ca parte beligerantă care a lovit Iranul direct. Teheranul va urmări să adâncească prăpastia dintre EAU și ceilalți arabi din Golf care încearcă să medieze.”, a explicat experta Dina Esfandiary.
Între timp, Statele Unite caută vinovații pentru scurgerile de informații din presă privind deciziile militare. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Justiție a fost categoric: „În toate circumstanțele, DOJ urmărește faptele și aplică legea pentru a-i identifica pe cei care comit infracțiuni împotriva Statelor Unite.”
Dar ce înseamnă asta concret pentru economia mondială? Blocarea Strâmtorii Hormuz a generat deja un cost suplimentar la energie de 37 de miliarde de dolari pentru americani. Mai mult, ONU avertizează că 45 de milioane de persoane sunt amenințate de criza alimentară declanșată de blocadă. Deja, 8 din 21 de nave comerciale au folosit ruta aprobată de Iran, plătind taxe directe (un act ce normalizează controlul iranian asupra zonei). Pauza tactică i-a permis Iranului să recupereze 90% din facilitățile subterane de rachete și să păstreze 70% din stocul de rachete și lansatoare mobile.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România s-a alăturat unei declarații comune alături de Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia pentru libertatea de navigație. „Efectele sunt resimțite și în România, în special în ceea ce privește prețul combustibililor”, a subliniat șeful statului.
În încercarea de a securiza zona, Ministerul britanic al Apărării trimite avioane Typhoon și distrugătorul HMS Dragon, o operațiune finanțată cu 115 milioane de lire sterline (155 milioane de dolari). „Regatul Unit va colabora cu aliații pentru a avansa această misiune multinațională.”, a declarat secretarul Apărării, John Healy. Franța a trimis și ea portavionul Charles de Gaulle spre sudul Mării Roșii, președintele Emmanuel Macron precizând că misiunea va fi „strict defensivă, separată de beligeranți”.
Să fim serioși, inițiativa europeană e privită cu mult scepticism. Analistul Barak Seener a declarat pentru Fox News că „Marea Britanie și Franța se joacă de-a relevanța în calitate de puteri medii în afacerile internaționale”. El a criticat dur abordarea, spunând că este „ridicol” ca o coaliție europeană să acționeze doar după încheierea ostilităților.
Până la o eventuală soluționare pe cale diplomatică, Iranul a depus deja plângeri la Tribunalul de Arbitraj pentru Creanțe Iran-SUA (IUSCT), acuzând Washingtonul de agresiune în timpul „Războiului de 12 Zile” din februarie-martie 2026. La nivel european, calculele arată că statele UE au nevoie de investiții de 50 de miliarde de euro pe an, timp de un deceniu, pentru a atinge autonomia militară.
