Solicitările repetate ale lui Donald Trump privind vânzarea Groenlandei de către Danemarca au provocat o criză majoră în relația transatlantică, determinând liderii europeni să adopte o poziție fermă. Situația a escaladat după ce Trump a amenințat cu impunerea de tarife țărilor care nu îi susțin planul de a anexa teritoriul, conform unei analize The Guardian, citată de Mediafax.
O linie roșie pentru suveranitatea europeană
Liderii europeni au răspuns discret timp de aproape un an presiunilor de la Washington, care includeau solicitarea ca țările NATO să aloce 5% din PIB pentru apărare și amenințarea retragerii sprijinului american pentru Ucraina. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i s-a adresat lui Trump cu apelativul „tati” în timpul unui summit din iunie anul trecut. Propunerea privind Groenlanda a modificat însă această dinamică. „Ambiția președintelui este pe masă”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, pentru Fox News. „Desigur, avem limitele noastre. Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni”.
După o întâlnire de o oră la Washington DC cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat, Marco Rubio, Rasmussen și ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, aveau fețele posomorâte în timp ce fumau în fața clădirii executive Eisenhower. „În ceea ce privește Groenlanda, europenii au găsit o linie roșie pe care vor să o respecte cu adevărat”, a explicat Kristine Berzina, cercetătoare senior la German Marshall Fund. „Tot restul a fost supus negocierilor, dar situația Groenlandei este diferită, deoarece se pune problema suveranității și se pune problema dacă Europa este capabilă să se apere în ceea ce privește propriul teritoriu, propriile drepturi”.
Presiuni diplomatice și dependența de SUA
Dependența Europei de Statele Unite în materie de securitate reprezintă un dezavantaj strategic. Fostul prim-ministru leton Krišjanis Kariņš a subliniat această vulnerabilitate. „Din păcate, Europa nu se află într-o poziție puternică pentru a se opune cu fermitate”, a afirmat el. „La sfârșitul zilei, Europa încă are nevoie de SUA”. Presiunea exercitată asupra oficialilor danezi și groenlandezi a fost considerabilă. La o zi după întâlnirea cu reprezentanții americani, Vivian Motzfeldt a declarat, vizibil emoționată, că a fost copleșită de negocierile din ultimele zile.
Caracterul neașteptat al cererii a contribuit la tensionarea relațiilor. „Danemarca a fost întotdeauna un aliat bun al SUA”, a spus Marisol Maddox, cercetător senior la Institutul de studii arctice al Universității Dartmouth. „Deci, asta este și o parte din ceea ce face ca acest lucru să fie atât de extraordinar, este ca și cum te-ai duce la cel mai bun prieten al tău și l-ai pălmui la întâmplare. Nu există nimic care să provoace acest lucru”.
Miza personală a lui Trump și răspunsul european
Interesul lui Trump pentru insulă, apărut în 2019 la sugestia prietenului său Ronald Lauder, moștenitorul Estée Lauder, a fost justificat de Casa Albă prin motive de securitate națională. Trump a recunoscut însă și existența unei componente ce ține de ego. Într-o declarație pentru New York Times, el a spus că „deținerea Groenlandei este ceea ce simt că este necesar din punct de vedere psihologic pentru a avea succes”. Vineri, Trump a amenințat că va impune tarife țărilor care nu se alătură ambiției sale de a anexa Groenlanda.
Reacția europeană a inclus măsuri menite să contracareze argumentul administrației Trump privind protecția insuficientă a Groenlandei în fața unui potențial atac rus sau chinez. Un contingent militar francez a ajuns joi pe insulă, alăturându-se unei desfășurări limitate de trupe din Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Țările de Jos și Marea Britanie. „Apărarea și protecția Groenlandei sunt o preocupare comună pentru întreaga alianță NATO”, a declarat prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat măsurile de sprijin ale UE, menționând deschiderea unui birou în Nuuk și propunerea de a dubla ajutorul financiar. „Groenlanda poate conta pe noi, din punct de vedere politic, economic și financiar”, a asigurat ea.
