Golful Persic e un butoi cu pulbere. Fostul președinte american, Donald Trump, a anunțat că trimite o „armadă masivă” spre Iran. Avertismentul său pentru Teheran a fost clar: „timpul se scurge” pentru un nou acord nuclear. Răspunsul nu a întârziat. Un oficial iranian de rang înalt a replicat sec, spunând că forțele armate sunt pregătite, cu „degetul pe trăgaci”, gata să riposteze oricărei agresiuni.
Această încordare verbală și militară, semnalată de Adevărul, are o cauză directă. Criza internă sângeroasă din Iran. Reprimarea violentă a protestelor izbucnite la începutul lunii a lăsat în urmă mii de morți, alimentând un conflict care mocnea de ani întregi. Acum, pare gata să erupă.
„Armada masivă” vs. „Degetul pe trăgaci”
Donald Trump a fost direct. Fără ocolișuri. El a descris forța navală ce se îndreaptă spre Golf ca având „mare putere, entuziasm și un scop clar”, fiind gata să acționeze cu „viteză și violență, dacă va fi necesar”. Mișcările de trupe sunt deja o realitate, BBC Verify confirmând desfășurările militare prin instrumente open-source. Imaginile din satelit sunt clare: cel puțin 15 avioane de vânătoare au aterizat la baza aeriană Muwaffaq din Iordania, iar zeci de aeronave de transport și realimentare au fost văzute în Qatar și pe insula Diego Garcia, în timp ce un grup naval condus de portavionul USS Abraham Lincoln a ajuns deja în Orientul Mijlociu.
Dar Iranul nu stă degeaba. Teheranul a răspuns prin desfășurarea navei IRIS Shahid Bagheri, un port-dronă modern intrat în serviciu anul trecut. Mesajul ministrului de externe adjunct, Abbas Araghchi, a fost ferm: forțele iraniene sunt gata „să răspundă imediat și cu forță” oricărei agresiuni pe uscat, pe mare sau în aer. Ironia sorții… ambele tabere se declară pregătite.
Peste 6.300 de morți confirmate. Bilanțul real ar putea depăși 25.000
În spatele zăngănitului de arme se află o tragedie. Protestele, pornite de la prăbușirea monedei naționale, s-au transformat rapid într-o revoltă generală împotriva regimului clerical. Cifrele sunt teribile. Agenția Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, confirmă deja moartea a peste 6.300 de persoane. Dintre aceștia, aproape 6.000 ar fi protestatari. Și nu e totul.
Aceeași organizație investighează alte circa 17.000 de decese raportate, o muncă îngreunată de faptul că internetul a fost tăiat aproape trei săptămâni. Un alt grup, Iran Human Rights, din Norvegia, lansează un avertisment sumbru: bilanțul final ar putea sări de 25.000 de victime. Așa capătă o nouă greutate promisiunea lui Trump că „ajutorul este pe drum”.
Ce vrea de fapt Trump? Negocieri sau lovituri militare
Ce vrea Trump? Mesajele de la Washington sunt confuze. Pe platforma sa, Truth Social, el îndeamnă Iranul „să vină rapid la masa negocierilor” pentru un acord „corect și echitabil”. Condiția sa e simplă. „Fără arme nucleare.” Apoi, în altă postare, amenință direct Teheranul, amintind de atacurile de anul trecut asupra instalațiilor nucleare și avertizând că „următorul atac va fi mult mai grav”.
Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a spus pentru CNN că Teheranul este deschis la dialog, dar insistă pe „condiții sincere”. El rămâne sceptic față de Trump, afirmând că acesta „poate începe un război, dar nu poate controla modul în care acesta se va încheia”.
Scenariile de pe masă: de la lovituri simbolice la un război total
Ce ar putea urma? Diplomații occidentali iau în calcul mai multe posibilități. O primă variantă: lovituri limitate, mai mult simbolice, asupra unor ținte ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, forța din spatele represiunii. Ar fi un mesaj de fermitate. Nu o încercare de a răsturna regimul.
O altă opțiune, mult mai riscantă, ar fi cea a unor atacuri de amploare pentru a elimina conducerea iraniană, o operațiune ce ar putea necesita săptămâni de bombardamente și ar arunca în aer întreaga regiune. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au refuzat deja să-și pună la dispoziție spațiul aerian. Unii oficiali vorbesc chiar și despre un scenariu „hibrid”: eliminarea unor lideri-cheie, poate chiar a ayatollahului Ali Khamenei, urmată de negocieri cu cine mai rămâne la putere.
